• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Evoluția ratei inflației în luna ianuarie 2016



În luna ianuarie 2016, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 13.4 la sută, fiind cu 0.2 puncte procentuale inferior celui din luna precedentă și menținîndu-se peste limita superioară a intervalului de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.

Pentru prima dată în ultimele 12 luni s-a înregistrat o diminuare a ritmului anual al inflației. Această evoluție confirmă ultima prognoză a BNM cu privire la diminuarea graduală a inflației anuale, inclusiv datorită bazei înalte de comparație din anul 2015. 

Conduita politicii monetare continuă să fie afectată de persistența riscurilor și incertitudinilor asociate evoluțiilor din mediul extern și intern. Riscurile externe la adresa inflației rămîn ridicate, avînd ca sursă activitatea economică slabă din țările zonei euro și recesiunea din Federația Rusă - principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova. Riscurile externe se propagă prin canalul remiterilor populației și cel al comerțului extern cu implicații asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populației și ale exportatorilor autohtoni, ceea ce se reflectă în evoluția ulterioară a inflației. Totodată, riscurile principale de proveniență internă sînt asociate amînării aprobării politicii fiscale pentru anul 2016 din perspectiva conduitei politicii fiscale.

Riscurile la adresa inflației asociate preponderent deprecierii monedei naționale din anul precedent sînt in diminuare, dar vor continua să se manifeste în perioadele următoare, prin prețurile bunurilor importate și prin tarifele la serviciile reglementate, majorarea accizelor la unele categorii de mărfuri și, ulterior, prin efectele de runda a doua, prin prețurile la alte produse și servicii. În trimestrele următoare se anticipează menținerea presiunilor inflaționiste, inclusiv din cauza condițiilor agrometeorologice nefavorabile din anul precedent. Totuși, analizînd balanța riscurilor, se anticipează un proces de diminuare graduală a ritmului anual de creștere a prețurilor, cu revenirea inflației în intervalul de variație de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută în trimestrul III, 2017.

În luna ianuarie, rata anuală a inflației a constituit 13.4 la sută, micșorîndu-se cu 0.2 puncte procentuale față de valoarea din luna precedentă și fiind cu 8.7 puncte procentuale superioară celei din luna ianuarie 2015. Similar perioadelor anterioare, dinamica anuală a inflației de bază și cea a preţurilor la produsele alimentare au exercitat cel mai mare impact asupra ratei anuale a inflaţiei sub influența deprecierii monedei naționale din ultimul an. Contribuția prețurilor la produsele alimentareÎn conformitate cu metodologia de calcul a IPC, anual se modifică coeficienţii de ponderare, în baza structurii cheltuielilor băneşti ale populaţiei conform datelor cercetării bugetelor gospodăriilor casnice în anul t-2 ajustaţi la structura cheltuielilor băneşti de la Conturile Naţionale (metadatele de referinţă http://www.statistica.md/public/files/Metadate/IPC.pdf). Trecerea la coeficienţii de ponderare noi (ponderea preţurilor la produsele alimentare majorîndu-se în detrimentul ponderii inflaţiei de bază) a fost efectuată pentru calcularea IPC în ianuarie 2016.[1] s-a majorat pînă la nivelul de 6.0 puncte procentuale, în timp ce cea a inflației de bază a generat un impact inferior față de luna precedentă, constituind 4.3 puncte procentuale. Contribuţiile pozitive semnificative ale preţurilor la produsele alimentare și ale inflaţiei de bază sînt, în principal, rezultatul deprecierii monedei naţionale din ultimul an, dar și a condițiilor secetoase din anul 2015. Totodată, contribuția din partea prețurilor reglementate s-a redus pînă la nivelul de 2.9 puncte procentuale, iar contribuția din partea prețurilor la combustibili a rămas la nivelul lunii decembrie, constituind 0.2 puncte procentuale.

Rata inflației lunare a constituit 0.7 la sută, în cea mai mare parte, ca urmare a creșterii prețurilor la produsele alimentare cu 1.2 la sută. Prețurile la produsele nealimentare și cele la servicii s-au majorat respectiv cu 0.2 și 0.4 la sută.

Rata anuală a inflației de bază a înregistrat în luna ianuarie 2016 valoarea de 14.2 la sută, fiind cu 0.4 puncte procentuale inferioară celei din luna precedentă.

În luna ianuarie 2016, rata lunară a inflației de bază a constituit 0.9 la sută. Cele mai semnificative contribuții pozitive au fost generate de modificarea preţurilor la componentele „țigări” (2.3 la sută), „educație și învățămînt” (2.2 la sută), „articole de uz casnicCreșterea menționată la subcomponenta „articole de uz casnic” se referă preponderent la: unelte și accesorii mici (0.6 la sută), aparate pentru prelucrarea informației (1.7 la sută), articole de menaj din țesături (0.8 la sută), frigidere și congelatoare (1.7 la sută) etc.[2] (1.1 la sută) și „servicii distractive” (0.9 la sută).

Prețurile la produsele alimentare în luna de referință s-au majorat cu 1.2 la sută față de nivelul lunii decembrie 2015, ca urmare a majorării preţurilor la „legume proaspete” cu 7.9. la sută, la „fructe proaspete” cu 7.5 la sută, la „cartofi” cu 3.2 la sută, la „băuturi nealcoolice” cu 1.0 la sută, la „peşte şi conserve din peşte” cu 0.8 la sută şi la „lapte şi produse lactate” cu 0.7 la sută. În același timp, aceste majorări au fost uşor atenuate de diminuarea preţurilor la „ouă” cu 12.8 la sută şi la „carne, preparate şi conserve din carne” cu 0.6 la sută.

Cu excluderea factorului sezonier, prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 0.5 la sută faţă de nivelul lunii precedente. Astfel, contribuţii pozitive la formarea ratei lunare a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate din partea subgrupelor „fructe proaspete”, „legume proaspete” și „produse de morărit şi panificaţie”. De menţionat că majorarea preţurilor la produsele sus-menţionate a fost influenţată, în principal, de condiţiile secetoase din vara anului 2015 ce au compromis substanţial dezvoltarea culturilor agricole, dar şi de deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA cu 2.0 la sută pe parcursul ultimelor trei luni.

Rata anuală de creștere a prețurilor la produsele alimentare a constituit 14.6 la sută, fiind cu 0.3 puncte procentuale superioară celei din luna decembrie 2015 și cu 10.1 puncte procentuale mai mare decît în luna ianuarie 2015.

În luna ianuarie 2016, prețurile la combustibili s-au micşorat cu 1.9 la sută faţă de nivelul lunii precedente. Evoluţia respectivă a fost influenţată preponderent de diminuarea preţurilor la „carburanţi” cu 4.1 la sută. Totodată, preţurile la „gazul din butelii” și la „cărbunele de pămînt” s-au micșorat cu 1.5 și 0.6 la sută respectiv. Preţurile la „lemnele pentru foc” s-au majorat cu 1.9 la sută, în timp ce prețurile la „combustibil lichid” au rămas la nivelul lunii precedente.

Ritmul anual al creșterii prețurilor la combustibili în luna ianuarie a constituit 2.7 la sută, fiind cu 0.6 puncte procentuale inferior celui din luna decembrie 2015 și cu 2.2 puncte procentuale inferior celui din luna ianuarie 2015.

În luna de referință, preţurile la produsele şi serviciile reglementate s-au majorat cu 0.2 puncte procentuale față de nivelul lunii decembrie 2015. Evoluția respectivă a fost determinată în cea mai mare parte de creşterea preţurilor la medicamente cu 0.3 la sută și la serviciile de sănătate cu 0.9 la sută. Totodată, în luna ianuarie 2016, preţurile la serviciile de asigurare pentru transport au înregistrat o creştere de 32.3 la sută. Contribuţii neglijabile la dinamica lunară a preţurilor la serviciile reglementate au fost generate de evoluțiile prețurilor la serviciile transportului feroviar internațional, care s-au diminuat cu 0.7 la sută, iar cele aferente serviciilor aeriene s-au majorat cu 5.0 la sută.

Ritmul anual al creșterii prețurilor la produsele și serviciile reglementate a constituit 13.1 la sută, fiind inferior cu 0.4 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente şi superior cu 11.2 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată în luna ianuarie 2015.

BNM va monitoriza și va anticipa în continuare evoluțiile interne și cele ale mediului economic internațional, inclusiv dinamica privind consumul populației, remiterile de peste hotare, indicatorii monetari şi ai pieței valutare, precum și modificarea condițiilor de comerț extern, astfel încît, prin flexibilitatea cadrului operațional specific strategiei de țintire a inflației, să asigure menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

 

 


[1] În conformitate cu metodologia de calcul a IPC, anual se modifică coeficienţii de ponderare, în baza structurii cheltuielilor băneşti ale populaţiei conform datelor cercetării bugetelor gospodăriilor casnice în anul t-2 ajustaţi la structura cheltuielilor băneşti de la Conturile Naţionale (metadatele de referinţă http://www.statistica.md/public/files/Metadate/IPC.pdf). Trecerea la coeficienţii de ponderare noi (ponderea preţurilor la produsele alimentare majorîndu-se în detrimentul ponderii inflaţiei de bază) a fost efectuată pentru calcularea IPC în ianuarie 2016.

[2] Creșterea menționată la subcomponenta „articole de uz casnic” se referă preponderent la: unelte și accesorii mici (0.6 la sută), aparate pentru prelucrarea informației (1.7 la sută), articole de menaj din țesături (0.8 la sută), frigidere și congelatoare (1.7 la sută) etc.

 

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).