NOTĂ DE ARGUMENTARE
la proiectul Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei
„Pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.269 din 17 octombrie 2001”
Proiectul Hotărîrii Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei „Pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.269 din 17 octombrie 2001” a fost elaborat în temeiul art. 5 alin.(1) lit. d), art.11 alin.(1), art.27 alin.(1) lit. c) și art.44 lit. a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 297-300, art. 544), cu modificările şi completările ulterioare, art.25 alin.(1) și (3), art.28 alin.(1) lit. a), alin.(3) și (4) şi art.40 din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78-81, art. 199), cu modificările şi completările ulterioare.
Modificările și completările la regulamentul nominalizat au fost condiționate de modificările operate în Legea instituțiilor financiare nr.550–XIII din 21.07.1995 prin Legea nr. 233 din 03.10.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, precum și ca urmare a generalizării practicii de supraveghere.
Astfel, conform modificărilor preconizate, componentele capitalului normativ total vor fi stabilite pornind de la prevederile art. 28 alin.(3) din Legea instituțiilor financiare, care determină diminuarea capitalului reglementat cu sumele ce depășesc limitele maxime stabilite pentru expunerile „mari” și expunerile față de persoanele afiliate băncii.
Concomitent, din perspectiva consolidării capitalului de către bănci în condițiile necesității menținerii stabilității financiare a băncilor, propunem ca în procesul de distribuire a capitalului de către bănci să se țină cont și de impactul evenimentelor de ordin economic și social asupra indicatorilor prudențiali ai băncii, determinat inclusiv prin evaluarea rezultatelor testărilor la stres efectuate de bancă și/sau de Banca Națională. În special, ținînd cont de Strategia Băncii Naționale a Moldovei de implementare a standardelor BASEL III prin prisma cadrului legislativ european (aprobată prin Hotărîrea Comitetului executiv al BNM nr.94 din 07.04.16), perioada anilor 2017–2018 va fi caracterizată din punct de vedere legislativ de schimbări esențiale în cadrul legal primar și secundar aferent activității bancare prin transpunerea în legislația națională a prevederilor acquis-ului european și alinierea la cerințele prudențiale complexe utilizate pe plan internațional. Astfel, se preconizează că băncile din Republica Moldova vor avea nevoie stringentă de resurse financiare impunătoare pentru a dezvolta la nivelul fiecărei instituții sisteme informaționale, politici și infrastructuri necesare în acest sens. Un compartiment important de cheltuieli va constitui și dezvoltarea capacității instituționale prin instruirea angajaților, precum și prin atragerea de noi specialiști în domeniul cuantificării riscurilor de credit, de piață și operațional pentru calcularea cerinței de capital și gestionarea prudentă a riscului de lichiditate și a efectului de levier.
Totodată, anul 2016 a fost marcat printr-un șir de modificări al cadrului legislativ existent, care, de asemenea, necesită alocarea de mijloace bănești de către bănci pe plan intern. De exemplu, doar dezvoltarea structurii organizatorice și a proceselor interne pentru conformarea cerințelor aferente noului concept de cadru de administrare reprezintă o reformă substanțială în sectorul bancar spre care Banca Națională a Moldovei a tins din anul 2014, ca urmare a misiunii FSAP.
Modificările şi completările menţionate vor conduce la fortificarea cadrului normativ aferent reglementării și supravegherii activității băncilor și, respectiv, la consolidarea situației financiare a băncilor, ca urmare a minimizării riscurilor la care se expun pe parcursul activităților financiare.