• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.


  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale

    A doua zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Cristina Harea, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A treia zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.


  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Raport asupra inflației nr. 1, februarie 2018



 

 

Raport asupra inflației nr.1, 6 februarie 2018

Prezentare

Discurs

 

Sumar

Rata anuală a inflațieiRata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent faţă de luna similară a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna similară a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100. Lucrările statistice aferente indicilor preţurilor de consum sunt realizate de Biroul Naţional de Statistică (BNS). BNM stabileşte ţinta inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum în valoare de 5.0 la sută anual (rata inflaţiei pentru ultimele 12 luni – luna respectivă a anului curent faţă de luna similară ă a anului precedent) cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale.(Sursă: Strategia politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu.[1]  va tranzita în descreștere intervalul de variație în anul curent, dar va reveni în apropierea țintei în a doua jumătate a anului 2019. Inflația de bază va fi relativ stabilă și va fluctua nesemnificativ în apropierea nivelului de 5.0 la sută. Ritmul de creștere a prețurilor la produsele alimentare se va micșora semnificativ în anul curent, până la nivelul de 4.2 la sută, însă în anul viitor ar putea să urce rapid peste 7.0 la sută. Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate va avea o volatilitate considerabilă – va scădea în anul curent până la nivelul de aproximativ -3.0 la sută și va reveni spre un nivel de circa 5.0 la sută spre sfârșitul anului 2019. Ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili va avea o traiectorie generală descendentă asociată cu fluctuații episodice datorită efectului bazei anuale.

Cererea agregată va rămâne dezinflaționistă în următorii doi ani, ca urmare, în mare parte, a condițiilor monetare restrictive. Presiunile de apreciere a cursului real efectiv vor determina în continuare diminuarea competitivității produselor autohtone, cu excepția partenerilor comerciali din Uniunea Europeană, stimulând astfel importurile și încetinind exporturile. Totodată, printr-un alt canal, aprecierea ar compensa parțial pierderea competitivității prin ieftinirea costurilor importate și majorarea productivității. Mai mult ca atât, aprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA stimulează exporturile în țările Uniunii Europene.

Condițiile monetare în mare parte vor fi neschimbate pe întreaga perioadă de prognoză. Presiunile dezinflaționiste din anul curent și cele proinflaționiste din anul viitor determină inoportunitatea relaxării politicii monetare, dat fiind lagul de propagare a impulsurilor deciziilor de politică monetară asupra inflației.

Evoluția economiei mondiale în anul 2017 denotă recuperarea cererii externe, fapt ce accentuează presiunile proinflaționiste. Normalizarea politicilor monetare în economiile avansate, în contextul evoluției pozitive a acestora, favorizează migrarea capitalului din economiile emergente spre cele avansate, cu efectele de rigoare asupra cursurilor valutare. Atât creșterea cererii globale, cât și paritatea redusă a dolarului SUA față de alte valute determină creșterea prețurilor mondiale la materiile prime. În urma prelungirii acordului OPEC+ la ședința OPEC din 30 noiembrie 2017, cotațiile la petrol au crescut vertiginos, atingând, la începutul anului 2018, maximul ultimilor trei ani de 70 dolari SUA/baril. Majorarea prețului petrolului a determinat, la rândul său, aprecierea rublei rusești și îmbunătățirea prognozelor privind evoluția economiei Federației Ruse, dar și a economiei regiunii per ansamblu.

Prognoza actuală a inflației rămâne destul de aproape de traiectoria prognozată anterior, deși a fost nesemnificativ diminuată pentru anul curent. Inflația de bază a fost revizuită ușor în sens ascendent pe toată perioada de prognoză, traiectoria fiind similară celei prognozate anterior. Prognoza ritmului de creștere a prețurilor la produsele alimentare a fost micșorată cu până la 2 puncte procentuale, în principal, datorită consolidării valorii leului moldovenesc și diminuării prognozei ritmului de creștere a prețurilor produselor alimentare internaționale. Diminuarea anticipată a tarifelor reglementate a fost micșorată, cu precădere, la mijlocul orizontului de prognoză, ca urmare a creșterii prețului la petrol. Prognoza ritmului de creștere a prețurilor la combustibili a fost reconfigurată în urma creșterii prețului la petrol și, concomitent, a consolidării valorii leului moldovenesc.

După traiectoria ascendentă pronunțată din prima parte a anului 2017, în trimestrul IV 2017, rata medie anuală a inflației a constituit 7.5 la sută, fiind ușor superioară celei din trimestrul precedent. Astfel, inflația a înregistrat un nivel maxim de 7.9 la sută în luna octombrie, iar la sfârșitul anului 2017 a constituit 7.3 la sută. Ca rezultat, pe parcursul trimestrului IV 2017, rata anuală a inflației a continuat să se plaseze peste limita superioară a intervalului țintei inflației stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Menținerea unei rate anuale a inflației înalte a fost determinată, în principal, de presiunile acumulate din partea prețurilor la produsele alimentare ca urmare a unor condiții agrometeorologice mai puțin favorabile pentru fructele și legumele autohtone în anul 2017, dar și a unor șocuri sectoriale ce au determinat creșterea prețurilor la carne și la unele produse importate. Totodată, valorile înalte ale inflației au fost susținute și de impactul majorărilor de tarife la unele servicii reglementate, mai ales la începutul anului. Inflația de bază a avut o dinamică relativ stabilă, menținându-se în proximitatea țintei inflației. La finele anului 2017, aceasta a fost influențată, în mare măsură, de reglementările adiționale cu privire la prețul minim de comercializare a țigărilor. Tendința de apreciere a monedei naționale în perioada de referință a atenuat influența factorilor proinflaționiști menționați mai sus. Conform estimărilor, cererea internă a exercitat un impact neglijabil asupra inflației în perioada de referință. În perioada următoare se anticipează diminuarea treptată a ratei anuale a inflației ca urmare a disipării treptate a efectelor ajustărilor de tarife din anul 2017, dar și a diminuării presiunilor din partea prețurilor la produsele alimentare.

Dinamica anuală a activității economice, în trimestrul III 2017, a fost mai pronunțată decât cea din prima jumătate a anului 2017, ca urmare a unei recolte agricole bogate, în special culturilor cerealiere, precum și a unei creșteri a cererii agregate. În acest fel, în trimestrul III 2017, PIB a înregistrat o creștere de 5.4 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2016. Contribuția din partea consumului gospodăriilor populației a devenit mai pronunțată comparativ cu perioadele precedente.

Un aport pozitiv la dinamica PIB a fost exercitat de componenta investițională, astfel, formarea brută de capital fix a fost cu 5.5 la sută superioară celei din perioada corespunzătoare a anului 2016. Similar perioadelor precedente, aportul din partea componentei variația stocurilor la dinamica PIB a continuat să fie unul pozitiv pronunțat, care a consemnat nivelul de 2.5 puncte procentuale.

În trimestrul III 2017, cererea externă a exercitat un impact similar celui din trimestrul precedent, exporturile de mărfuri și servicii majorându-se cu 9.8 la sută. Deși într-o măsură mai mică decât în prima jumătate a anului, creșterea PIB a fost temperată substanțial de evoluția importurilor. Astfel, acestea, în trimestrul III 2017, au fost cu 10.7 la sută superioare celor din perioada similară a anului 2016.

Pe categorii de resurse, evoluția activității economice, în trimestrul III 2017, a fost determinată, de dinamica pozitivă din majoritatea sectoarelor economiei naționale. Totodată, o contribuție pozitivă importantă a fost generată de majorarea cu 10.1 la sută a impozitelor nete pe produs. Indicatorii operativi lunari cu privire la evoluția sectoarelor economiei naționale în trimestrul IV 2017, precum și efectul unei recolte agricole bogate sugerează continuarea dinamicii pozitive a activității economice și la sfârșitul anului 2017.

Pe parcursul trimestrului IV 2017, au avut loc trei ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanței riscurilor interne și externe și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședințele din 25 octombrie 2017 și 05 decembrie 2017, a hotărât să reducă rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară cu câte 0.5 puncte procentuale, de la 7.5 la sută anual (nivel stabilit la ședința din 28 august 2017) până la 6.5 la sută anual. Ulterior, la ședința din 27 decembrie 2017, a decis menținerea ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară la nivelul de 6.5 la sută anual.

Urmând tendința descendentă a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale dobânzilor la depozitele acceptate în moneda națională de către băncile licențiate și-au continuat trendul descrescător și, ca rezultat, au consemnat un declin și ratele medii la creditele acordate de către băncile licențiate. În trimestrul IV 2017, față de trimestrul III 2017, ratele medii trimestriale ale dobânzilor aferente soldului creditelor acordate în moneda națională s-au diminuat cu 0.45 puncte procentuale și doar cu 0.06 puncte procentuale la creditele în valută, înregistrând valori de 9.73 la sută și 5.15 la sută respectiv. Rata medie trimestrială a dobânzii aferentă soldului depozitelor în lei acceptate de către băncile licențiate, pe parcursul trimestrului IV 2017, a constituit 5.81 la sută, în descreștere cu 0.34 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Rata medie trimestrială a dobânzii pentru soldul plasamentelor în valută a constituit 1.43 la sută, inferioară celei din trimestrul III 2017 cu 0.22 puncte procentuale.

 


[1] Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent faţă de luna similară a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna similară a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100. Lucrările statistice aferente indicilor preţurilor de consum sunt realizate de Biroul Naţional de Statistică (BNS).
BNM stabileşte ţinta inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum în valoare de 5.0 la sută anual (rata inflaţiei pentru ultimele 12 luni – luna respectivă a anului curent faţă de luna similară ă a anului precedent) cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale.(Sursă: Strategia politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).