• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Raport asupra inflației nr. 1, februarie 2016



Raport asupra inflației nr.1, Februarie 2016

Prezentarea

 

Sumar

 

Evoluția inflației

În trimestrul IV 2015, rata anuală a inflaţiei a constituit 13.4 la sută, fiind cu 2.3 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În luna decembrie 2015, inflația a accelerat până la valoarea de 13.6 la sută, plasându-se în continuare peste limita superioară a intervalului de variație de ± 1.5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5.0 la sută. Evoluția ascendentă a inflației a fost generată de deprecierea monedei naționale de la sfârșitul anului 2014 și pe parcursul anului 2015, care a avut un impact pronunțat asupra prețurilor la produsele alimentare și asupra inflației de bază, acestea majorându-se până la valorile de 14.3 și, respectiv, 14.6 la sută în luna decembrie 2015. Deprecierea monedei naționale a lăsat o amprentă semnificativă și asupra prețurilor reglementate prin impactul pe care l-a avut asupra prețurilor la medicamente, dar mai ales, fiind cauza principală invocată la aprobarea noilor tarife la energia electrică și gazul din rețea din vara anului 2015. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili a fost ușor inferioară celei din trimestrul III 2015. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei în trimestrul IV 2015 a fost în concordantă cu principalele ipoteze din runda de prognozare aferentă Raportului inflației nr. 4 publicat în luna noiembrie 2015, fapt ce a determinat în înregistrarea unei abateri nule față de valoarea anticipată a inflației pentru perioada de referință.

 

Mediul extern

Ultimele luni ale anului 2015 au fost marcate de aprofundarea declinului economiei mondiale, alimentat de situaţia precară din economiile emergente. Consecinţele temperării economiei chineze sunt resimţite în indicii de la bursa chineză cu efectele implicite asupra întregului sistem financiar mondial. Criza economică din Federaţia Rusă ia amploare, iar perspectivele sunt sumbre în condiţiile continuării diminuării preţurilor la petrol. Pentru prima dată în ultimii ani, economiile avansate au încheiat anul pe o notă pozitivă. De exemplu, Sistemul Rezervelor Federale a majorat ratele dobânzilor ca semn al depășirii consecinţelor crizei economice din anul 2008-2009. Această decizie a contribuit şi mai mult la aprecierea dolarului SUA, astfel creându-se o presiune şi mai mare pe diminuarea cotaţiilor internaţionale la materiile prime şi deprecierea monedelor economiilor emergente.

 

Evoluții ale activitații economice

În trimestrul III 2015, PIB a înregistrat o diminuare de 3.7 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2014, dinamica activităţii economice fiind semnificativ inferioară celei înregistrate la începutul anului 2015. Evoluția negativă a PIB a fost determinată, în mare măsură, de contractarea cererii interne în contextul stagnării venitului disponibil real al populației și creșterii incertitudinii economice și politice, dar și de o scădere pronunțată a recoltei agricole în anul 2015. Astfel, în trimestrul III 2015 consumul gospodăriilor populației s-a contractat cu 5.2 la sută, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat o diminuare de 4.8 la sută. Consumul administrației publice a fost cu 1.6 la sută inferior celui din trimestrul III 2014. Ca rezultat al unor condiții secetoase din vara anului 2015, valoarea adăugată brută din agricultură în trimestrul III a fost cu 17.4 la sută inferioară celei din perioada similară a anului 2014. Impactul negativ al scăderii cererii interne și al agriculturii a fost ușor atenuat de deprecierea monedei naționale care a avut, pe de o parte, un efect stimulativ asupra exporturilor produselor autohtone, iar pe de altă parte, a contribuit la scăderea importurilor. Astfel, în trimestrul III 2015, volumul exportului de bunuri și servicii a fost doar cu 0.2 la sută inferior celui din perioada similară a anului 2014, în același timp, în condițiile embargoului la anumite produse autohtone din partea Federației Ruse, dar și a unei incertitudini regionale sporite, importurile au înregistrat o contractare de 4.4 la sută. Totodată, scăderea PIB a fost atenuată și de contribuția pozitivă din partea componentelor “Intermedieri financiare și asigurări” și “Industria extractivă; industria prelucrătoare” care au înregistrat majorări de 17.8 și, respectiv, 3.6 la sută. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a consemnat o creștere de 0.9 la sută, în timp ce domeniul construcțiilor – o contractare de 1.8 la sută.

 

Promovarea politicii monetare

Pe parcursul trimestrului IV 2015 au avut loc trei ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu au fost emise trei decizii de menținere a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară la nivelul de 19.5 la sută anual și a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă la 35.0 la sută din baza de calcul (nivel stabilit la ședința din 26 august 2015).

Pe parcursul anului 2015 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creştere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul IV 2015, dinamica agregatelor monetare a fost una negativă, valorile înregistrate fiind mult sub nivelul creşterilor din anii precedenţi, media trimestrială în termeni anuali constituind -12.0 la sută pentru M2 (cu 0.5 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul III 2015) şi -2.8 la sută pentru M3 (cu 3.9 puncte procentuale mai puţin faţă de creşterea din trimestrul III 2015).

În perioada de referință, rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în moneda naţională a crescut cu 0.86 puncte procentuale, iar rata medie anuală a dobânzii aferente soldului creditelor în valută străină s-a diminuat cu 0.09 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2015, înregistrând valori la nivelul de 13.28 la sută în moneda naţională şi 6.81 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 13.70 la sută, în creștere cu 1.86 puncte procentuale față de trimestrul III 2015, în timp ce rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină a constituit în medie 2.28 la sută, în scădere cu 0.28 puncte procentuale faţă de trimestrul III, 2015.

 

Prognoza inflației pe termen mediu

Conform proiecţiei curente, deviaţia PIB va înregistra în continuare o dinamică negativă pe întregul interval de prognoză. Aceasta va încerca în două rânduri o recuperare lentă, dar va continua să se afle în palierul negativ, semnificativ sub nivelul său potențial. Plasarea activității economice sub nivelul său potențial, pe termen mediu, va determina presiuni dezinflaționiste sporite din partea cererii interne. BNM a revizuit în scădere prognoza inflației pentru anii 2016 și 2017.

Ritmul anual al IPC, conform proiecţiei curente, va înregistra nivelul de 10.1 la sută pentru anul 2016 și de 6.6 la sută în anul 2017. Proiecția inflației medii anuale pentru 2016 este cu 1.8 puncte procentuale în scădere față de cea publicată în luna noiembrie 2015. Conform proiecţiei, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație a țintei inflației în trimestrul III 2017. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul I 2016, constituind 12.4 la sută. Reconfigurarea proiecţiei ratei anuale a inflaţiei pentru 2016 este determinată de contribuţiile inferioare din partea preţurilor reglementate, a prețurilor la combustibili şi a prețurilor la produsele alimentare, aceste efecte fiind echilibrate de contribuţia ușor superioară a inflaţiei de bază. Pentru anul 2017 reconfigurarea este generată de contribuţiile superioare din partea inflaţiei de bază şi a prețurilor la produsele alimentare.

 

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).