Raport asupra inflației nr.2, mai 2012
Prezentarea
Sumar
Evoluția inflației
Ritmul anual al inflaţiei măsurate prin IPC a constituit 6.2 la sută în trimestrul I, 2012 şi a continuat astfel traiectoria descendentă începută la sfârşitul anului precedent. Valoarea respectivă a ritmului anual al inflaţiei în trimestrul I, 2012 s-a datorat mai multor factori, principalii dintre ei fiind: majorările de tarife la utilităţi şi efectele secundare provocate de acestea asupra altor componente, creşterea preţurilor la produsele derivate petrolului pe plan mondial şi majorarea accizelor la produsele petroliere, menţinerea cererii din partea populaţiei în urma majorării veniturilor disponibile ale acesteia din anul precedent şi creşterea cererii externe faţă de unele produse autohtone mai ales în prima jumătate a anului 2011. În acelaşi timp, presiunile proinflaţioniste menţionate anterior au fost parţial atenuate de evoluţia monedei naţionale faţă de valutele principalilor parteneri comerciali şi oferta excesivă a unor culturi agricole în regiune de la sfârşitul anului trecut. Abaterea dintre valoarea efectivă a inflaţiei şi cea anticipată în cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 1, februarie 2012 (RI nr. 1, 2012) a fost una minoră. Ritmul anual al inflaţiei de bază, în mod similar, a cunoscut o dinamică descendentă în perioada de referinţă, diminuându-se de la 6.1 la sută în luna decembrie 2011 până la 5.1 la sută în luna martie 2012. În trimestrul I, 2012 ritmul anual al preţurilor în construcţii a constituit 9.4 la sută, înregistrând o modificare minoră faţă de trimestrul precedent. În luna martie 2012 ritmul anual al indicelui preţurilor producţiei industriale a constituit 6.5 la sută, micşorându-se cu 0.1 puncte procentuale faţă de cel din luna precedentă.
Creşterea economică a continuat şi în anul 2011, fiind însă mai moderată decât cea din anul 2010, astfel produsul intern brut în perioada de referinţă s-a majorat cu 6.4 la sută. Datorită unei cereri externe sporite şi majorării venitului disponibil, mai ales în prima jumătate a anului, exportul şi consumul gospodăriilor populaţiei au constituit factorii determinanţi în creşterea PIB. Astfel, contribuţia exporturilor a fost mult mai mare decât cea a consumului. Accelerarea importurilor a diminuat o parte semnificativă din contribuţia pozitivă generată de restul componentelor. Creşterea economică a fost susţinută de evoluţii pozitive din toate sectoarele economiei.
Datele mediocre cu privire la comerţul extern şi intern, producţia industrială, agricolă şi transportul de mărfuri pentru lunile din trimestrul I, 2012 conturează probabilitatea sporită pentru înregistrarea unei creşteri economice nesemnificative sau chiar descreşterii în această perioadă. În trimestrul IV, 2011 datele BNS cu privire la rata şomajului, dar şi numărul disponibilizărilor prezentate de ANOFM denotă o ameliorare pe piaţa muncii faţă de perioada similară a anului 2010. Ritmul anual al salariului real pe economie în primele două luni ale anului 2012 a fost superior celui din trimestrul IV, 2011.
Promovarea politicii monetare
Temperarea creşterii preţurilor şi posibila accentuare a procesului dezinflaţionist au impus necesitatea relaxării politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, în trimestrul I, 2012 Banca Naţională a Moldovei a efectuat gradual diminuarea ratei dobânzii de politică monetară cu câte 2.0 puncte procentuale, consecutiv, la şedinţele Consiliului de Administraţie al BNM din 26 ianuarie 2012 şi din 23 februarie 2012. În acest sens, rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, a fost modificată, de la 8.5 la sută până la limita de 4.5 la sută, valoarea consemnată reprezentând un minim istoric.
Totodată, în scopul asigurării condiţiilor monetare adecvate pentru menţinerea stabilităţii preţurilor, Banca Naţională a Moldovei a continuat să gestioneze ferm surplusul de lichiditate prin operaţiuni de sterilizare pe piaţa monetară.
Pe parcursul trimestrului I, 2012 Banca Naţională a Moldovei a promovat în continuare o politică valutară flexibilă. Deoarece situaţia pe piaţa valutară internă a fost echilibrată, nu a fost necesară efectuarea intervenţiilor de către BNM.
După creşterea substanţială a indicatorilor monetari din anul 2010 datorată restabilirii economice în perioada de după criză, în anul 2011 a fost consemnată temperarea ritmurilor de creştere, iar în anul 2012 se constată dinamica descendentă mai accentuată a acestora. În trimestrul I, 2012 s-a înregistrat o scădere a ritmurilor de creştere a agregatelor monetare, media trimestrială în termeni anuali înregistrând valori de 13.1 la sută pentru M2 şi de 9.2 la sută pentru M3.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale, pe parcursul primelor trei luni ale anului 2012, au avut o evoluţie stabilă, majoritatea indicatorilor înregistrând creşteri sau diminuări nesemnificative. La sfârşitul lunii martie 2012, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate în monedă naţională a constituit 14.05 la sută, şi în valută străină 9.36 la sută. La rândul lor, randamentele plasamentelor bancare la termen au înregistrat valori superioare celor din trimestrul precedent în valută străină şi inferioare celor în moneda naţională.
Prognoza inflaţiei pe termen mediu
În primele luni ale anului 2012 perspectivele economiei globale s-au consolidat treptat. Marile economii avansate au avut parte de o recuperare slabă, pe când în majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare, activitatea economică s-a menţinut robustă. Totuşi îmbunătăţirile recente sunt foarte fragile, iar riscurile în sensul decelerării rămân ridicate.
Deblocarea crizei datoriei suverane a Greciei a convins pieţele internaţionale de posibilitatea recuperării economiei zonei euro şi, astfel a fost redus riscul privind reducerea bruscă a cererii mondiale. Totodată, per ansamblu, perspectivele evoluţiei economiei zonei euro în anul 2012 nu s-au modificat, însă se anticipează o aprofundare şi mai mare a diferenţierii dintre motoarele şi economiile periferice ale zonei euro. Economia Statelor Unite ale Americii a înregistrat progrese semnificative, combinând reducerea şomajului şi atenuarea presiunilor inflaţioniste.
Perioada analizată a fost marcată de creşterea semnificativă a preţurilor la petrol, acestea fiind susţinute de tensiunile politice privind situaţia nucleară din Iran şi de deblocarea crizei datoriei suverane a Greciei. De asemenea, deteriorarea condiţiilor agrometeorologice în principalele zone agricole a contribuit la înrăutăţirea perspectivelor privind recolta din acest an.
Conform proiecţiei curente din cadrul scenariului de bază, rata anuală a inflaţiei se va plasa la nivelul de 4.9 la sută, iar la finele anului viitor la nivelul de 4.4 la sută. Traiectoria prognozată este similară celei publicate în luna februarie 2012, astfel conform scenariului de bază, atât în 2012 cât şi în 2013, inflaţia se va încadra în coridorul ţintei.
Ca rezultat al înrăutăţirii perspectivei mediului extern a fost revizuită proiecţia cererii agregate interne. Astfel, se anticipează că deviaţia PIB să înregistreze valori negative pentru perioada de prognoză. Acest fapt indică intensificarea presiunilor dezinflaţioniste. Prin urmare, politica monetară va urma un comportament stimulativ prin contrabalansarea efectelor asupra inflaţiei generate din partea eventualei diminuări a cererii agregate.
