Sumar
În trimestrul I 2020, rata anuală a inflației a început o traiectorie descendentă, diminuându-se de la 7,5 la sută în luna decembrie 2019 până la valoarea de 5,9 la sută în luna martie 2020, ca urmare a scăderii contribuțiilor din partea inflației de bază și a prețurilor la produsele alimentare. Dinamica descendentă a inflației de bază a fost determinată de efectul perioadei de bază ridicate de la începutul anului 2019 și de presiunile dezinflaționiste din partea cererii agregate. Un impact semnificativ a fost exercitat și de vremea atipic de caldă înregistrată în perioada octombrie 2019-martie 2020, care a determinat întârzierea și diminuarea din intensitate a efectului sezonier asociat prețurilor la produsele alimentare și celor la combustibili. Ultimele au fost influențate, în luna martie 2020, de scăderea prețurilor la petrol pe piața internațională. Conform estimărilor, cererea internă a avut un impact dezinflaționist atât asupra inflației de bază, cât și asupra prețurilor la produsele alimentare. Deprecierea monedei naționale de la finele trimestrului I 2020 a atenuat din presiunile dezinflaționiste menționate anterior. În luna februarie 2020, rata anuală a inflației a reintrat în intervalul de 5,0 la sută ±1,5 p.p. stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Rata medie anuală a IPC în trimestrul I 2020 a constituit 6,4 la sută, fiind cu 0,7 p.p. inferioară celei din trimestrul precedent. În perioada următoare, rata anuală a IPC va continua tendința descendentă, în mare parte, ca urmare a presiunilor dezinflaționiste asociate cererii interne în contextul impactului COVID-19, precum și datorită diminuării prețurilor la produsele petroliere pe piața internațională.
Primul trimestru din anul 2020 s-a dovedit a fi nefavorabil pentru economia mondială din cauza pandemiei COVID-19. Mai multe economii importante, precum SUA, China, Italia, Spania, Franța etc. au fost afectate semnificativ de sistarea activității economice, în special în domeniul serviciilor. Indicii bursieri au atins niveluri minime, reflectând incertitudinile de pe piața mondială financiară și fuga investitorilor spre activele de rezervă. Îndeosebi, dolarul SUA s-a apreciat considerabil, datorită faptului că deține poziția de cea mai sigură monedă dintre activele lichide de rezervă. Majoritatea autorităților au anunțat programe extraordinare de stimulare monetară și fiscală, iar organizațiile internaționale au deschis programe speciale de creditare pentru economiile afectate de COVID-19. Totodată, la ședința OPEC+ din 5-6 martie 2020, Arabia Saudită și Federația Rusă nu s-au înțeles privind prelungirea acordului de limitare a producției de petrol, ceea ce a condus la un adevărat război al prețurilor care a degenerat în reducerea cotațiilor petroliere cu peste 60 la sută de la începutul anului curent. Scăderea cererii mondiale și a cotațiilor petroliere a determinat scăderea cotațiilor altor materii prime și deprecierea considerabilă a valutelor economiilor emergente și, în principal, ale celor dependente de exportul de petrol.
La finele anului 2019, creșterea economică a fost una marginală și semnificativ inferioară valorii anticipate în cadrul rundei precedente de prognoză care prevedea deja o temperare a creșterii PIB. Astfel, rata creșterii PIB a constituit 0,2 la sută, fiind cu 4,1 p.p. inferioară celei din trimestrul III 2019. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o contractare de 1,2 la sută a PIB comparativ cu trimestrul III 2019. Temperarea pronunțată a creșterii economice a fost cauzată, conform așteptărilor, de evoluția semnificativ mai modestă a cererii interne, atât a consumului, cât și a investițiilor. Totodată, un impact mai modest a fost exercitat de dinamica exporturilor pe fundalul performanței joase din sectorul agricol. Construcțiile, care au avut un rol important la creșterea economică din perioadele precedente, au generat un impact marginal spre finele anului precedent. În ceea ce privește estimarea activității economice pentru începutul anului curent, indicatorii comerțului extern pentru primele două luni ale anului conturează precondiții pentru un aport negativ din partea acestuia la dinamica PIB în trimestrul I 2020. În același timp, indicatorii operativi cu privire la producția industrială pentru primele două luni ale anului curent conturează precondiții pentru un aport pozitiv din partea acestui sector asupra creșterii economice. O dinamică pozitivă în această perioadă a fost consemnată și în sectorul transporturilor. Semnale pozitive cu privire la activitatea economică au fost transmise de evoluția comerțului interior. Producția agricolă, în mod similar, a înregistrat o dinamică pozitivă în perioada ianuarie-martie 2020. În pofida acestor indicatori, dinamica anuală a activității economice va fi una foarte modestă cu un risc pronunțat de a intra în teritoriu negativ în trimestrul I 2020, preponderent, ca urmare a impactului negativ exercitat de comerțul exterior, precum și a evoluției anticipate pentru luna martie 2020 în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Cu referire la evoluțiile din piața muncii, principalii indicatorii ai acesteia au continuat dinamica negativă la finele anului precedent. Numărul populației economic active și al populației ocupate s-a diminuat comparativ cu trimestrul IV 2018. În același timp, rata șomajului în trimestrul IV 2019 a fost superioară celei din perioada similară a anului 2018. În contextul pandemiei COVID-19 și a impactului acesteia asupra activității economice, în perioada următoare populația ocupată se va diminua, iar rata șomajului va fi mai pronunțată.
În trimestrul I 2020, dinamica anuală a veniturilor bugetului public național a înregistrat o temperare a ritmului de creștere, fiind cu 6,2 la sută mai mare față de perioadă similară al anului 2019. Cheltuielile bugetului public național s-au majorat, fiind în creștere cu 6,4 la sută față de perioadă similară al anului 2019. Totodată, pe piața valorilor mobiliare de stat, pe parcursul trimestrului I al anului 2020, ratele dobânzilor s-au diminuat pe toate tipurile de scadențe.
În trimestrul I 2020, lichiditatea excesivă a constituit 6,7 miliarde lei, fiind în creștere față de trimestrul precedent cu 0,67 miliarde lei.
Agregatele monetare în trimestrul I 2020 au avut o dinamică pozitivă în termeni anuali, determinată, în mare parte, de modificarea depozitelor la vedere atât în moneda națională, cât și în valută.
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședința din 4 martie 2020, a hotărât să reducă rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară cu 1,0 p.p., până la 4,5 la sută anual, iar la ședința extraordinară din 20 martie 2020 cu 1,25 p.p., până la 3,25 la sută anual.
Ratele medii ale dobânzii aferente soldului creditelor și depozitelor în moneda națională au înregistrat modificări minore. Ratele medii ale dobânzilor la creditele și depozitele în valută și-au continuat trendul descrescător.
De la runda de prognoză precedentă, situația macroeconomică pe plan internațional s-a modificat radical, ceea ce a determinat și o revizuire semnificativă a ipotezelor externe. Pentru anul 2020 se anticipează cea mai profundă criză a economiei mondiale din ultimul secol, după care în anul 2021 se așteaptă recuperarea economiei mondiale, însă nu în măsură să atingă nivelul de dinaintea crizei.
Rata anuală a inflației începând cu primul trimestru de prognoză se va diminua continuu până la sfârșitul anului curent (nivel minim 3,5 la sută în trimestrul IV 2020 și trimestrul I 2021). Ulterior, va crește ușor în trimestrul II 2021 (nivel maxim 4,6 la sută), după care se va diminua din nou, dar nu va coborî sub limita inferioară a intervalului. Pe întreg orizontul de prognoză, inflația se va menține în cadrul intervalului țintei inflației și va oscila în partea inferioară a acestuia.
Inflația de bază se va diminua semnificativ în anul curent, după care va crește până la sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare, deși se va diminua considerabil în primul trimestru de prognoză, se va menține la un nivel relativ înalt până în trimestrul II 2021, diminuându-se apoi spre sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual al prețurilor reglementate va înregistra valori relativ joase pe întreg orizontul. Acesta va descrește până în trimestrul III 2021, ulterior, se va stabiliza spre finele orizontului de prognoză. Prețurile la combustibili vor înregistra diminuări însemnate în anul 2020 și la începutul anului viitor și o creștere relativ constantă ulterior.
Cererea agregată va fi dezinflaționistă pentru întreg orizontul de prognoză, cu o diminuare esențială în trimestrul III 2020, asociată, în mare parte, măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, și o revenire lentă spre finele orizontului de prognoză.
Condițiile monetare reale vor manifesta un caracter restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioadă de prognoză.
Prognoza actuală a inflației este semnificativ inferioară pentru primele două trimestre de prognoză și superioară începând cu trimestrul IV 2020 pentru patru trimestre consecutive, după care inferioară pentru sfârșitul perioadei comparabile. Inflația de bază a fost revizuită în sens descendent pentru întreaga perioadă comparabilă. Ritmul anual al prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent pentru întreaga perioadă comparabilă, cu excepția primului trimestru de prognoză. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este inferioară pentru întreaga perioadă comparabilă, cu excepția primelor patru trimestre de prognoză când înregistrează devieri neînsemnate. Prognoza ritmului anual al prețurilor la combustibili a fost revizuită în sens descendent pentru primele patru trimestre de prognoză și ascendent pentru restul perioadei comparabile.
