• Programul primirii în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale a Moldovei.
    Înscrierea solicitanților pentru audiență se efectuează în temeiul demersului în scris privind subiectul abordat.

  • Anca Dragu, guvernator

    Prima zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
    Telefon: +373 22 822 606.

  • Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator

    A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
    Telefon: +373 22 822 606.


  • Tatiana Ivanicichina, viceguvernator

    A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
    Telefon: +373 22 822 607.


  • Constantin Șchendra, viceguvernator

    A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
    Telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor și cererilor de acces la informații de interes public adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii.

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde
31.12.2013

Recomandări cu privire la monitorizarea de către bănci a tranzacţiilor şi activităţilor clienţilor în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobate prin HCA al BNM nr. 256 din 19.12.2013

Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.315-319/1938 din 31.12.2013

 

Aprobat prin Hotărîrea nr.256 a
Consiliului de Administraţie al
Băncii Naţionale a Moldovei
din 19 decembrie 2013

RECOMANDĂRI
cu privire la monitorizarea de către bănci a tranzacţiilor şi

activităţilor clienţilor în vederea prevenirii şi combaterii
spălării banilor şi finanţării terorismului

 

I. Prevederi generale

1. Recomandările cu privire la monitorizarea de către bănci a tranzacţiilor şi activităţilor clienţilor în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare – Recomandări) au ca scop de a oferi băncilor îndrumări metodologice în procesul creării unor mecanisme interne eficiente privind monitorizarea tranzacţiilor şi relaţiilor de afaceri, determinarea scopului şi naturii relaţiei de afaceri, interpretarea caracterului ordinar al activităţii clienţilor, precum şi monitorizarea tranzacţiilor complexe pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

2. Recomandările au ca obiect:
a) descrierea principalelor componente ale procesului de monitorizare a tranzacţiilor şi relaţiilor de afaceri;
b) stabilirea modalităţilor de determinare a scopului şi natura relaţiei de afaceri;
c) interpretarea caracterului ordinar al activităţii;
d) stabilirea tranzacţiilor complexe;

3. Recomandările sînt elaborate ţinînd cont de Recomandările 40 ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (FATF-GAFI), documentele Grupului Wolfsberg aferente monitorizării tranzacţiilor şi alte documente internaţionale aferente domeniului dat.

4. Termenii şi expresiile utilizate în prezentele Recomandări au semnificaţiile prevăzute în actele normative aferente domeniului. De asemenea, în sensul prezentelor Recomandări se utilizează următorii termeni şi expresii:
verificarea plăţilor în timp real – procesul de analiză şi determinare a caracterului plăţilor înaintea executării lor, pentru prevenirea efectuării acestora cu încălcarea sancţiunilor, interdicţiilor sau altor restricţii aplicate în contextul legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
verificarea clientului – verificarea faptului prezenţei numelui/denumirii şi altor date referitoare la client în listele publicate în Monitorul Oficial sau furnizate de autorităţile competente cu privire la persoanele sau entităţile implicate în activităţi teroriste, extremiste, de finanţare a acestora sau alte activităţi ilicite în privinţa cărora sînt aplicate sancţiuni, interdicţii sau alte restricţii în contextul legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
monitorizare a tranzacţiilor – procesul de verificare automată, manuală sau mixtă a tranzacţiilor executate, cu scopul determinării caracterului ordinar sau neordinar al acestora. Procesul este aplicat atît unei singure tranzacţii cît şi unui lanţ de tranzacţii, iar în cazul în care tranzacţia neordinară este suspectă, aceasta urmează a fi raportată Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare SPCSB) conform legislaţiei;
caracter ordinar al activităţii – raţionament aplicat de către bancă pentru a determina în ce măsură tranzacţiile efectuate de către clienţi sunt conform activităţilor şi operaţiunilor planificate ale acestora şi/sau informaţiei menţionate în actele de constituire;

5. Sistemul băncii de monitorizare a tranzacţiilor şi determinare a tranzacţiilor complexe, neordinare şi suspecte va asigura identificarea, evaluarea şi minimizarea riscurilor şi vulnerabilităţilor aferente activităţii băncii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

 

II. Monitorizarea tranzacţiilor şi a relaţiilor de afaceri

6. Banca implementează procese corespunzătoare care să-i permită identificarea tranzacţiilor, modelelor de tranzacţii şi activităţile neordinare. Deoarece acestea nu vor fi suspecte în toate cazurile, banca analizează tranzacţiile, modelele acestora şi activităţile pentru a determina caracterul ordinar sau suspect al acestora. Tranzacţiile şi activităţile suspecte urmează a fi raportate SPCSB conform legislaţiei în vigoare. Prin urmare, monitorizarea activităţilor şi tranzacţiilor de către bancă este o măsură pentru asigurarea îndeplinirii acestor cerinţe.

7. Scopul monitorizării tranzacţiilor este alertarea băncilor asupra activităţilor care sunt neordinare sau potenţial suspecte şi necesită examinare suplimentară. În consecinţă aplicarea metodelor de verificare a plăţilor în timp real şi monitorizarea tranzacţiilor va susţine efortul băncii de a furniza servicii şi produse persoanelor fizice şi juridice în mod adecvat şi va proteja banca de utilizarea ei în activităţi de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

8. Pentru ca sistemul de monitorizare a tranzacţiilor să fie eficient, scopul şi complexitatea procesului de monitorizare trebuie să fie stabilit în funcţie de riscul asociat. Aceasta înseamnă că banca elaborează şi pune în aplicare diferite nivele de monitorizare în cadrul activităţii sale în dependenţă de factorii de risc implicaţi, cum ar fi: activităţile şi operaţiunile din cadrul subdiviziunilor băncii, baza de date a clienţilor şi localitatea unde operează.

9. Profilul de risc al băncii poate fi diferit în dependenţă de activităţile propuse, produsele, sau serviciile oferite. Aplicarea monitorizării tranzacţiilor în dependenţă de profilul de risc implicat trebuie să reflecte riscurile asociate în ariile specifice şi să conducă la micşorarea acestora.

10. Componentele principale în cadrul unui sistem eficient de monitorizare a tranzacţiilor sunt:
a) verificarea clienţilor şi verificarea plăţilor în timp real;
b) analiza continuă a tranzacţiilor efectuate pentru a constata activităţile şi tranzacţiile neordinare.

11. Verificarea clienţilor şi plăţilor în timp real presupune examinarea ordinelor de plată înaintea executării lor, avînd ca scop identificarea persoanelor implicate în activităţi teroriste sau asupra cărora sunt aplicate sancţiuni, interdicţii sau alte restricţii în contextul legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Această activitate urmează inclusiv a fi aplicată pe parcursul derulării relaţiei de afaceri.

12. Pentru îmbunătăţirea calităţii verificării plăţilor în timp real este necesară respectarea de către bancă a următoarelor:
a) banca verifică în timp real plăţile efectuate, în vederea identificării persoanelor implicate în activităţi teroriste, a persoanelor asupra cărora au fost aplicate sancţiuni, interdicţii sau alte restricţii conform listei publicate în Monitorul Oficial sau furnizate de autorităţile competente;
b) banca aplică măsuri de verificare în momentul iniţierii unei plăţi sau pe parcursul derulării relaţiei de afaceri, în cazul reînnoirii listei publicate sau furnizate;
c) banca se bazează pe listele publicate în Monitorul Oficial sau care au fost furnizate de autorităţile competente;
d) banca în calitate de intermediar al tranzacţiilor efectuate (prestatorul plătitor), asigură verificarea în timp real a informaţiei despre emitentul ordinului de plată (iniţiatorul plăţii);
e) pentru a minimiza numărul mare de „coincidenţe false” şi în vederea maximizării eficacităţii şi eficienţei operaţionale, este esenţial ca banca să preia din lista publicată sau furnizată informaţii relevante, precum ar fi: numele complet al persoanei, data de naştere, alţi indici unici de identificare;
f) banca în calitate de prestator de servicii de plată, cooperează şi se bazează pe informaţia furnizată de parteneri, conform legislaţiei, pentru a finaliza tranzacţiile în timp şi a rezolva potenţialele probleme existente aferent sancţiunilor, interdicţiilor sau altor restricţii aplicate în contextul legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului sau pentru a refuza efectuarea acestor plăţi (tranzacţii).

13. Procesul de monitorizare a tranzacţiilor în bancă trebuie să fie încorporat în reglementările interne ale băncii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Principiile acestuia urmează să fie corelate cu riscurile modelului de afacere a băncii, produsele şi serviciile furnizate şi natura clientelei.

14. Banca utilizează abordarea bazată pe risc a clientelei la efectuarea monitorizării tranzacţiilor acestora. Astfel, procesul dat trebuie să reflecte evaluarea riscului în bancă pe sfere de activitate, produse şi servicii oferite, iar atenţia sporită se va oferi activităţii, tranzacţiei şi/sau clientului ce implică un grad de risc sporit.

15. Monitorizarea eficientă a tranzacţiilor şi activităţilor presupune existenţa:
a) unui sistem automatizat de monitorizare a tranzacţiilor;
b) unui sistem de generare a alertelor în caz de neconcordanţă între date;
c) procedeelor care descriu activitatea de monitorizare;
d) procedurilor de revizuire şi stabilire periodică a limitelor;
e) procedurilor de revizuire determinate de anumite evenimente, cum ar fi, aprobarea unor noi tipologii şi metode de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, în baza informaţiei parvenită din partea autorităţilor competente.

16. Efectuarea unei monitorizări eficiente a tranzacţiilor necesită automatizarea parţială sau integrală a procesului de monitorizare. Gradul automatizării poate varia de la o bancă la alta şi va depinde de mărimea, natura şi complexitatea activităţii fiecărei bănci. Sistemele automatizate de monitorizare bazate pe reguli sunt capabile să identifice activităţi neordinare datorită setării corespunzătoare a diferitor parametri determinaţi de bancă. Aceste reguli pot fi individualizate clienţilor treptat în dependenţă de modificările în activitatea băncii şi a metodelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

17. Banca poate utiliza sisteme TI inteligente pentru a actualiza profilul clientului în dependenţă de tranzacţiile efectuate. Acestea pot identifica modele de tranzacţii prin examinarea corespondenţei între conturi, compara activitatea de tranzacţionare cu metodele stabilite de spălare a banilor şi finanţare a terorismului şi stabili ratingul tranzacţiilor în dependenţă de nivelul suspiciunii.

18. Examinarea tranzacţiilor utilizînd soluţiile automatizate presupune depistarea activităţilor şi tranzacţiilor neordinare sau suspecte. Depistarea acestora poate fi realizată prin stabilirea limitelor valorice ale tranzacţiilor pentru o grupă particulară sau categorie de operaţiuni şi conturi bancare. O atenţie deosebită se acordă tranzacţiilor care depăşesc aceste limite valorice şi tranzacţiilor ce nu au scop economic clar. Banca poate utiliza următoarele limite valorice în procesul de monitorizare a tranzacţiilor:
a) tranzacţii efectuate în numerar pînă la 100 mii lei;
b) tranzacţii efectuate în numerar şi prin virament de la 100 mii lei pînă la 500 mii lei;
c) tranzacţii efectuate în numerar şi prin virament de la 500 mii lei.

19. Banca identifică expunerea la risc pentru operaţiunile şi activităţile supuse unui risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului şi determină relevanţa şi aplicabilitatea sistemului său pentru micşorarea riscului implicat. Sistemul automatizat de monitorizare a tranzacţiilor poate suplimenta dar nu şi schimba lucrul şi raţionamentele angajaţilor la detectarea activităţilor neordinare sau suspecte. Prin urmare, banca trebuie să se asigure că implementarea unui astfel de sistem nu va conduce la micşorarea responsabilităţii angajaţilor aferent identificării activităţilor de spălare de bani şi finanţare a terorismului.

20. Sistemul automatizat de monitorizare a tranzacţiilor bazat pe risc în cadrul băncii va tinde să asigure cel puţin următoarele:
a) compararea tranzacţiilor clienţilor sau a conturilor bancare utilizate într-o anumită perioadă de timp cu tranzacţiile similare efectuate anterior în cadrul băncii care sunt considerate rezonabile şi adecvate;
b) compararea datelor clienţilor sau a unor tranzacţii specifice cu modelele de stabilire a ratingului riscului;
c) emiterea alertelor în cazul identificării tranzacţiilor neordinare şi/sau suspecte;
d) înregistrarea alertelor corespunzătoare, pentru a fi gestionate adecvat în cadrul băncii şi asigurarea raportării către SPCSB conform legislaţiei;
e) ajustarea acestuia la recomandările emise de auditul intern/extern şi/sau organul de supraveghere;
f) furnizarea informaţiei agregate şi a datelor statistice.

21. Eficienţa sistemului automatizat de monitorizare a tranzacţiilor este influenţat semnificativ de disponibilitatea informaţiei care poate fi utilizată şi tehnica de stabilire a regulilor sau parametrilor de funcţionare. Astfel, monitorizarea eficientă necesită revizuire periodică şi actualizare a parametrilor sau criteriilor utilizaţi pentru generarea rapoartelor de monitorizare sau pentru emiterea alertelor. Banca în acest scop efectuează îmbunătăţiri regulate la sistemul de monitorizare a tranzacţiilor luînd în considerare modificările în activitatea operaţională şi dezvoltările metodelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului. Toate îmbunătăţirile sistemului trebuie să fie corespunzător documentate şi aprobate de către conducerea băncii.

22. În cazul cînd banca nu implementează un sistem automatizat de monitorizare a tranzacţiilor, atunci aceasta asigură implementarea unui sistem care generează rapoarte, unde este analizată activitatea şi tranzacţiile efectuate, precum şi gradul de risc implicat. În astfel de situaţii, banca poate opta şi pentru avantajele oferite de tehnicile de eşantionare a clienţilor sau tranzacţiilor.

23. Eficienţa monitorizării în condiţiile pct.22 presupune elaborarea periodică a unor rapoarte şi stabilirea unor proceduri adecvate de control pentru a asigura că tranzacţiile clienţilor sunt cuprinse în procesul de monitorizare a băncii în funcţie de gradul de risc implicat. Rapoartele periodice de monitorizare ale tranzacţiilor trebuie cel puţin să cuprindă următoarele tipuri de operaţiuni: tranzacţiile în numerar, transferurile de mijloace băneşti, tranzacţiile cu instrumente financiare, achitările de credit şi reactivarea conturilor bancare inactive urmate de tranzacţii frecvente neobişnuite şi/sau în sume mari.

24. Sistemul de monitorizare a tranzacţiilor va include proceduri pentru evaluarea nu numai a tranzacţiilor curente ale clientului dar şi stabilirea modelului sau tipului de tranzacţii şi a fluxurilor acestora. Tranzacţiile curente vor fi comparate cu tranzacţiile de acelaşi tip anterioare şi profilul de risc al clientului. Suplimentar, se vor consulta metodele şi tipologiile identificate de spălare a banilor şi finanţare a terorismului elaborate de către autorităţile naţionale şi internaţionale.

25. Revizuirea şi actualizarea cadrului de monitorizare a tranzacţiilor, în contextul modificării sau nu a riscului implicat, presupune consultarea următoarelor surse de informaţie:
a) publicaţiile FATF-GAFI şi ale altor autorităţi competente;
b) recomandări şi publicaţii ale organelor de drept;
c) informaţii de la organele de supraveghere şi SPCSB;
d) publicaţiile mass-mediei cu referire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
e) experienţa operaţională obţinută în cadrul activităţii de monitorizare a băncii.

26. Monitorizarea tranzacţiilor în cadrul băncii, în dependenţă de gradul de risc, trebuie să asigure următoarele:
a) obţinerea documentelor confirmative care justifică efectuarea operaţiunilor economice, cum ar fi: documente bancare şi de decontare (contracte, facturi, documente de expediţie, acte de achiziţie a produselor), declaraţii vamale, certificate despre salariu, dări de seamă fiscale, rapoarte de activitate, etc;
b) stabilirea relevanţei documentelor primite pentru perioada de timp monitorizată;
c) aplicarea măsurilor de precauţie sporită şi a criteriilor de evaluare a potenţialului caracter suspect al tranzacţiilor care nu conţin informaţia completă cu privire la plătitor, scopul şi natura tranzacţiei;
d) determinarea tranzacţiilor neordinare şi suspecte şi raportarea acestora SPCSB conform legislaţiei.

27. O premisă pentru stabilirea şi funcţionarea unui sistem eficient de monitorizare a tranzacţiilor este suportul şi angajamentul conducerii băncii. Prin urmare, acordarea resurselor suficiente pentru menţinerea şi operarea sistemului sunt esenţiale. Persoanele responsabile în bancă primesc şi analizează informaţia rezultată în urma procesului de monitorizare a tranzacţiilor şi iau decizii privind acţiunile băncii întru minimizarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

28. Un element important în cadrul sistemului de monitorizare al băncii este monitorizarea relaţiei de afaceri. Aceasta presupune revizuirea tuturor datelor şi informaţiilor disponibile în bancă aferente clientului în vederea actualizării acestora în scopul cunoaşterii activităţii clientului şi cele aferente tranzacţiilor preconizate de a fi efectuate.

29. Banca poate întreprinde următoarele măsuri aferente monitorizării relaţiei de afacere:
a) actualizarea informaţiei privind cunoaşterea clientului prezentată în cadrul stabilirii relaţiei de afaceri;
b) verificarea corespunderii activităţii clientului, produselor şi serviciilor oferite cu segmentul de piaţă pe care acesta activează;
c) obţinerea informaţiei privind modificarea actelor de constituire, structurii de proprietate şi conducere a clientului;
d) urmărirea realizării scopului şi obiectivului propus de client la iniţierea relaţiei de afaceri.

 

III. Natura relaţiei de afaceri

30. Stabilirea naturii relaţiei de afaceri este un proces aplicat de către bancă pentru a înţelege scopul şi obiectivele propuse de a fi atinse de către persoană fizică sau juridică la iniţierea relaţiei de afaceri. În acest scop, banca ţine cont de faptul că persoana juridică este înfiinţată pentru a furniza publicului larg produse şi servicii, iar persoana fizică urmăreşte scopul obţinerii de avantaje la utilizarea produselor şi serviciilor bancare.

31. Banca poate determina natura relaţiei de afaceri cu clienţii săi prin obţinerea datelor despre activitatea curentă sau propusă a lor. În acest sens, prin consultarea şi analiza actelor de constituire, a informaţiei declarate de client privind genurile de activitate desfăşurate, precum şi verificarea veridicităţii informaţiei oferite, banca determină activitatea sau activităţile de bază desfăşurate de către client.

32. Circumstanţele care indică existenţa unei relaţii de afaceri sunt:
a) deschiderea în bancă a unui cont bancar;
b) deţinerea unui card de plată;
c) procurarea unor instrumente financiare;
d) furnizarea unor servicii de o anumită durată;
e) încheierea oricărui alt acord ce facilitează existenţa unei relaţii de afaceri.

33. În dependenţă de riscul implicat, informaţia care este relevantă şi necesară pentru determinarea naturii relaţiei de afaceri poate include unele sau toate elementele menţionate mai jos:
a) detalii referitoare la activitatea clientului sau angajatorului;
b) sursa mijloacelor băneşti preconizate a fi utilizate în cadrul relaţiei de afaceri;
c) copii valide ale ultimilor rapoarte financiare;
d) nivelul şi natura activităţii preconizate să fie desfăşurată în cadrul relaţiei de afaceri.

 

IV. Caracterul ordinar al activităţii

34. Caracterul activităţii unui client al băncii poate fi determinată prin efectuarea unei evaluări asupra afacerii specifice a acestuia ţinînd cont de anumiţi factori caracteristici. Pentru majoritatea afacerilor, este evident atunci când activităţile desfăşurate sunt activităţi ordinare. De exemplu, pentru bănci este o activitate ordinară acceptarea depozitelor de la public. Totuşi, este dificilă interpretarea noţiunii de activitate ordinară în cadrul altor afaceri. De exemplu, pentru un client care îşi desfăşoară activitatea rar, sau doar ocazional, are un volum mic al tranzacţiilor, poate fi dificil de stabilit dacă activitate este ordinară sau nu.

35. În cazul în care banca nu este convinsă dacă activitatea desfăşurată de client este ordinară sau nu, atunci banca analizează dacă activitatea este:
a) normală sau nu poate fi confundată cu o altă afacere şi este caracteristică sistemului, proceselor, promovării şi competitivităţii pe segmentul de piaţă unde activează;
b) frecventă;
c) periodică;
d) implicată în tranzacţii cu un volum mare de mijloace băneşti;
e) o sursă de venit pentru afacere şi proprietarii acesteia;
f) consumatoare de resurse;
g) în măsură de a oferi clienţilor un serviciu sau produs.

36. La determinarea caracterului activităţii banca ia în considerare şi măsura în care fiecare factor descrie activitatea afacerii. Prin urmare, trebuie consideraţi toţi factorii, fiecare în parte nefiind definitoriu. Doar consolidat ei vor indica dacă activitatea desfăşurată este ordinară sau nu.

37. Diverse aspecte ale afacerii sau operaţiunii pot ajuta la efectuarea analizei necesare, iar factorii descrişi pot îmbunătăţi calitatea evaluării. Un aspect esenţial în analiza efectuată este mărimea financiară a activităţii. Pentru evaluarea acestui factor, este important analiza mijloacelor băneşti implicate în activitatea economică pe o anumită perioadă de timp. Astfel, prin calcularea unor indicatori medii ce caracterizează valoarea tranzacţiilor şi veniturile încasate în urma acestora pot oferi cu exactitate caracterul activităţii afacerii.

38. Resursele alocate pentru activitate sunt proporţionale volumului produselor şi serviciilor oferite. Resursele pot semnifica timpul personalului, echipamentele utilizate, materia primă şi materialele, clădiri, terenuri şi alte cheltuieli de capital şi/sau orice alte cheltuieli. Evaluarea acestora într-o perioadă de timp va permite aprecierea gradului de dezvoltare a afacerii şi implicit probabilitatea continuităţii acesteia şi stabilirea caracterului ordinar al activităţii.

 

V. Tranzacţii complexe

39. Banca trebuie să înţeleagă structura tranzacţiilor propuse şi scopul acestora, şi să determine dacă scopul propus al tranzacţiilor este corespunzător cu structura lor şi sensul economic aferent. În cazul cînd banca nu poate determina compatibilitatea tranzacţiilor, aceasta trebuie să obţină informaţie suplimentară pentru confirmarea legalităţii lor. În cazul în care clientul refuză prezentarea documentelor justificative, banca nu va efectua tranzacţiile şi va raporta astfel de circumstanţe SPCSB, conform legislaţiei.

40. Banca în dependenţă de mărimea, complexitatea şi structura activităţii sale defineşte caracteristicile tranzacţiilor financiare cu structuri complexe care impun acesteia riscuri sporite şi nu garantează veridicitatea scopului tranzacţiilor cu sensul economic aferent. Un şir de tranzacţii pot avea caracteristici complexe dar să fie total transparente. Însă lipsa transparenţei poate conduce la neînţelegerea structurii tranzacţiilor efectuate şi ca urmare duce la creşterea riscurilor în activitatea băncii.

41. În general tranzacţiile complexe prezintă o serie de operaţiuni în care sunt implicate diferite tipuri de tranzacţii sau este un flux de tranzacţii cu o structură şi grad de dificultate mare fără a avea un scop economic clar. Tranzacţiile pe care banca le poate lua în considerare la determinarea caracterului complex reprezintă, fără a se limita la acestea:
a) tranzacţii cu utilizarea instrumentelor financiare – cecuri, cambii, certificate de depozit, acţiuni şi obligaţiuni, inclusiv cele la purtător, contracte forward, contracte swap, instrumente ale ratei dobînzii, futures, etc.
b) tranzacţii de creditare cu instituirea garanţiilor aferente – credite ordinare, linii de credit, factoring, credite ipotecare, eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor, leasing, acreditive, etc;
c) tranzacţii de investire şi administrare fiduciară a bunurilor – fonduri de pensii, societăţi de asigurări, fonduri de investiţii, consultaţii şi asistenţă investiţională, etc;
d) tranzacţii efectuate în cadrul activităţilor profesionale independente - agenţi imobiliari, notari, contabili, auditori, etc;
e) tranzacţii ale participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare – în sensul prevederilor Legii nr.199 din 18.11.98 cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi Legii nr.171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital;
f) tranzacţii de cumpărare – vînzare a metalelor şi pietrelor preţioase şi jocurile de noroc.

42. Pentru minimizarea riscurilor, precum şi pentru gestionarea acestora corespunzător la efectuarea tranzacţiilor complexe banca aplică următoarele, fără a se limita la acestea:
a) instruirea permanentă a angajaţilor aferent tranzacţiilor complexe;
b) aplică sisteme şi modele adecvate pentru urmărirea performanţei şi gestionarea riscurilor;
c) elaborează proceduri de administrare şi control intern;

 

VI. Dispoziţii Finale

43. Băncile vor organiza sistemul de monitorizare a tranzacţiilor clienţilor băncii astfel încît să asigure determinarea tranzacţiilor suspecte, determinarea tranzacţiilor complexe şi neordinare şi minimizarea riscurilor aferente activităţii băncii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

44. Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare a tranzacţiilor va asigura, în acelaşi timp, utilizarea eficientă a resurselor băncii pentru a gestiona raţional procesele aplicate la cunoaşterea activităţii şi tranzacţiilor clienţilor.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).