Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 5 februarie 2026, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:
- Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,00 la sută anual.
-
Se mențin ratele de dobândă:
a) la creditele overnight, la nivelul actual de 7,00 la sută anual;
b) la operațiunile repo, la nivelul actual de 5,25 la sută anual;
c) la depozitele overnight, la nivelul actual de 3,00 la sută anual. - Se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie 2026 – 15 martie 2026, de la 20,0 la sută la nivelul de 18,0 la sută din baza de calcul;
- Se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă 16 februarie 2026 – 15 martie 2026, de la 29,0 la sută la nivelul de 26,0 la sută din baza de calcul.
Decizia respectivă este adoptată în contextul propagării în continuare a efectelor deciziilor de politică monetară anterioare, date fiind decalajele aferente transmisiei acestora și vizează menținerea pe termen mediu a inflației în limitele intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 la sută, considerat nivelul optim pentru creșterea și dezvoltarea sustenabilă a economiei Republicii Moldova.
Banca Națională a Moldovei prin decizia de reducere simultană a normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber convertibilă urmărește acoperirea necesităților sistemului bancar de lichiditate, contribuind la creșterea resurselor de creditare pentru sectorul real și public, consolidând, astfel, poziția de susținere a cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului și a investițiilor, echilibrarea economiei naționale și a contului curent. Totodată, efectele acestei măsuri de diminuare a costurilor pasivelor atrase de sectorul bancar se vor propaga în timp contribuind la scăderea ratelor de dobândă pe piețele monetară, de depozit și de credit.
Runda actuală de prognoză pe termen mediu a inflației se află, în mare parte, în linie cu previziunile precedente. Prin urmare, inflația anuală va reveni în intervalul de variație al țintei în trimestrul I curent și se va menține în proximitatea țintei până la sfârșitul perioadei de prognoză.
Inflația anuală a constituit 6,84 la sută în luna decembrie 2025, fiind în scădere cu 0,15 puncte procentuale față de nivelul lunii precedente și plasându-se ușor peste limita superioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 la sută. Totodată, în trimestrul IV 2025, rata medie anuală a inflației a constituit 6,94 la sută și a fost ușor superioară celei anticipate în cadrul prognozei aferente Raportului asupra inflației, noiembrie 2025, preponderent, pe seama abaterii pozitive înregistrate pentru prețurile reglementate ca urmare a majorării prețurilor la energia electrică în luna decembrie 2025 în contextul finalizării perioadei de compensare a tarifului pentru populație.
Mediul extern. Economia mondială în anul 2025 a evoluat în condiții de riscuri și incertitudini economice și politice. Prețul petrolului Brent în trimestrul IV 2025 a avut o volatilitate redusă, întrucât prima de risc geopolitic a fost contrabalansată de creșterea ofertei de petrol de către OPEC+. În contextul stabilizării presiunilor inflaționiste și atingerii echilibrului monetar, majoritatea autorităților monetare au încetinit ritmul reducerii ratelor dobânzilor. Dolarul SUA a continuat să se deprecieze, reflectând efectele adverse ale războiului comercial pentru SUA. În același timp, moneda unică europeană a fost influențată de problemele fiscale din țările europene și de riscurile aferente continuării războiului din Ucraina. Cotația gazelor naturale Netherlands TTF a avut o tendință stabilă în ultimele luni ale anului 2025, dar a crescut semnificativ în ianuarie 2026 din cauza temperaturilor scăzute din Europa care au determinat reducerea rezervelor de gaz sub media ultimilor 5 ani și creșterea preocupărilor privind suplinirea rezervelor de gaze naturale în Europa în anul 2026. Prețurile internaționale la produsele alimentare au avut o evoluție stabilă, fără dezechilibre comerciale.
Activitatea economică. În trimestrul III 2025, dinamica anuală a PIB a accelerat pronunțat, după valorile negative din a doua jumătate a anului 2024 și evoluția nulă din primul semestru al anului 2025. Astfel, în perioada iulie-septembrie 2025, PIB s-a majorat cu 5,2 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2024, fiind determinat, preponderent, de impactul pozitiv al cererii interne atât din partea populației, în contextul creșterii veniturilor în termeni reali, cât și din partea agenților economici. Cererea externă netă a susținut acest efect. Totodată, un impact pozitiv asupra dinamicii PIB a fost generat de sectorul agriculturii și cel al construcțiilor.
De menționat că activitatea economică în intervalul ianuarie-septembrie 2025 a fost cu 2,0 la sută superioară nivelului perioadei similare a anului 2024.
Datele operative publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului IV 2025 relevă perspective de continuare a evoluției pozitive a activității economice. Astfel, exporturile s-au majorat cu 20,8 la sută, iar importurile - cu 23,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. În perioada octombrie-noiembrie, producția industrială s-a menținut în palierul pozitiv, consemnând o creștere de 12,1 la sută, în timp ce comerțul interior cu amănuntul s-a majorat cu 6,3, iar cel cu ridicata s-a diminuat cu 0,4 la sută.
Din perspectiva surselor de finanțare a consumului, transferurile de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice s-au majorat cu 14,3 la sută anual în trimestrul IV 2025 față de perioada similară a anului precedent.
Condițiile monetare. În trimestrul IV 2025, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o tendință descendentă, iar la depozitele noi în lei și-a continuat trendul crescător sub impactul măsurilor anterioare de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 9,12 la sută, în diminuare cu 0,24 puncte procentuale, iar cea la depozite – 5,08 la sută, în creștere cu 0,12 puncte procentuale față de trimestrul III 2025. De menționat că, pe parcursul trimestrului IV 2025, volumul creditelor în lei s-a majorat, iar volumul depozitelor s-a micșorat față de trimestrul precedent.
În trimestrul IV 2025, lichiditatea excesivă a însumat 6,2 miliarde lei, fiind în creștere față de trimestrul III 2025 cu 861,2 milioane lei.
Prognoza. Rata anuală a inflației va înregistra o diminuare în trimestrul I 2026, după care se va menține relativ stabilă până la finele anului curent, iar la începutul anului viitor va consemna o scădere ușoară, stabilizându-se, ulterior, la același nivel pe parcursul ultimelor trei trimestre ale anului 2027. De menționat că, începând cu trimestrul I 2026, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație a țintei și se va menține în proximitatea ei până la sfârșitul perioadei de prognoză. Inflația medie anuală pentru anii 2026 și 2027 va fi de 5,0 la sută și 4,5 la sută, respectiv, fiind majorată cu 0,7 puncte procentuale pentru anul 2026 și diminuată pentru anul 2027 cu 0,1 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Prognoza actuală a inflației, față de cea din Raportul asupra inflației, noiembrie 2025, a fost revizuită în sens ascendent până la finele anului curent și descendent pentru trimestrele II și III 2027. Creșterea prognozei actuale în raport cu cea anterioară până în trimestrul IV 2026 este determinată de inflația efectivă mai mare decât s-a anticipat pentru trimestrul IV 2025, prognoza pe termen scurt în creștere pentru trimestrul I 2026, proiecția superioară a prețurilor internaționale la petrol până în trimestrul III 2026, precum și un preț mai mare de import al gazelor naturale în trimestrele II și III 2026. Revizuirea în sens descendent a ritmului anual al inflației este condiționat de proiecția inferioară a prețurilor la produsele alimentare internaționale pe parcursul perioadei comparabile, cererea agregată mai negativă, traiectoria inferioară a prețurilor internaționale la petrol începând cu trimestrul I 2027 și prețul de import mai mic al gazelor naturale din trimestrul III 2027.
Riscurile și incertitudinile. Actuala prognoză este afectată de un șir de riscuri și incertitudini, printre care incertitudini asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate, vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice, incertitudini cu privire la producția agricolă din anul viitor, precum și diminuarea numărului de consumatori ce se află pe teritoriul Republicii Moldova.
În același timp, incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei evoluției pe termen mediu a inflației continuă să provină din mediul extern cum ar fi: derularea tratativelor de pace privind războiul din Ucraina, diminuarea cheltuielilor publice în zona euro și UE, continuarea fragmentării comerțului internațional, creșterea în continuare a surplusului de petrol, sporirea prețului la aur și alte metale prețioase, precum și tensiunile și distorsionările geopolitice.
Raportul asupra inflației [1], februarie 2026, care conține analiza situației economice interne și a celei externe, de asemenea, prognoza pe termen mediu a inflației, va fi publicat pe 13 februarie 2026.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 19 martie 2026, conform calendarului [2] aprobat.
Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară [3]