Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 5 noiembrie 2026, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:
- Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 11,00 la sută anual.
-
Se stabilesc ratele de dobândă:
a) la creditele overnight, la nivelul de 13,00 la sută anual;
b) la operațiunile repo, la nivelul de 11,25 la sută anual;
c) la depozitele overnight, la nivelul de 9,00 la sută anual. - Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 18,0 la sută din baza de calcul.
- Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 26,0 la sută din baza de calcul.
Decizia de majorare a ratei de bază este determinată de intensificarea presiunilor inflaționiste și de amplificarea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu. Accelerarea inflației anuale, menținerea unei cereri interne robuste, precum și revizuirea în sens ascendent a prognozei inflației indică riscuri sporite privind persistența inflației peste nivelurile anticipate anterior.
Runda actuală de prognoză pe termen mediu a inflației confirmă, în mare parte, ipotezele și concluziile descrise în rundele precedente de prognoză. Prin urmare, rata anuală a inflației va avea o tendință ascendentă până la finele anului curent, iar ulterior va înregistra un trend descendent cu revenirea în limitele intervalului de variație în trimestrul III 2027 și menținerea până la sfârșitul perioadei de prognoză.
Astfel, prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea caracterului restrictiv al politicii monetare și a efectelor măsurilor adoptate anterior, în vederea temperării presiunilor din partea cererii agregate, inclusiv de stimulare a economisirii și diminuării consumului, a limitării propagării efectelor inflaționiste secundare de la majorarea tarifelor reglementate la resurse energetice și a ancorării anticipațiilor inflaționiste pentru readucerea și menținerea inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu.
În același timp, BNM reiterează că va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și extern, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu și va folosi, la necesitate, instrumentele sale pentru atingerea obiectivului fundamental.
Inflația anuală a constituit 8,60 la sută în luna septembrie 2026, fiind în creștere cu 1,64 puncte procentuale față de luna precedentă și situându-se peste limita superioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației pe termen mediu de 5,0 la sută.
În trimestrul III 2026, rata anuală a inflației a constituit, în medie, 7,30 la sută, fiind inferioară nivelului anticipat în Raportul asupra inflației, august 2026. Această abatere a fost determinată, în principal, de evoluția sub nivelul prognozat a prețurilor reglementate, ca urmare a întârzierii ajustării tarifului la gazul natural. Cu toate acestea, rata medie anuală a inflației s-a majorat cu 0,62 puncte procentuale față de valoarea medie din trimestrul II 2026, reflectând continuarea traiectoriei ascendente a inflației.
Mediul extern continuă să fie caracterizat de un grad ridicat de incertitudine, pe fondul persistenței tensiunilor geopolitice și comerciale, al riscurilor asociate securității energetice și al vulnerabilităților lanțurilor internaționale de aprovizionare. În trimestrul III 2026, piețele internaționale ale materiilor prime au fost marcate de o volatilitate ridicată, în condițiile manifestării unor presiuni ascendente asupra prețurilor resurselor energetice și ale produselor alimentare. Evoluția cotațiilor petrolului Brent, ale gazelor naturale pe piața europeană și ale energiei electrice, precum și dinamica prețurilor internaționale la produsele alimentare evidențiază persistența riscurilor inflaționiste externe, cu potențiale implicații asupra costurilor de import.
Activitatea economică. Indicatorii sectoriali reflectă evoluții pozitive ale activității economice în trimestrul III 2026. Producția globală agricolă a crescut cu 12,1 la sută anual în trimestrul de referință, iar în perioada iulie-august curent producția industrială s-a majorat cu 3,3 la sută, comerțul interior cu amănuntul s-a majorat cu 16,4 la sută, iar cel cu ridicata cu 8,0 la sută. Totodată, în trimestrul II 2026, volumul mărfurilor transportate a înregistrat o creștere anuală de 25,3 la sută.
În același timp, datele publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului, sugerează o posibilă diminuare a contribuției exportului net la creșterea economică, pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor comparativ cu exporturile. Astfel, în perioada iulie-august 2026, exporturile au crescut cu 1,1 la sută, în timp ce importurile s-au majorat cu 8,9 la sută.
Din perspectiva surselor de finanțare a consumului, datele pentru trimestrul III 2026 indică menținerea unei cereri interne robuste, cu potențial de susținere a presiunilor inflaționiste pe termen scurt și mediu. Astfel, volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice în lei a crescut cu 10,5 la sută, pe fondul dinamicii ascendente a creditelor de consum și a celor imobiliare, în timp ce transferurile de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice s-au majorat cu 26,44 la sută în termeni anuali (în bază netă, dolari SUA) în luna septembrie curent.
Condițiile monetare. În trimestrul III 2026, efectele măsurilor restrictive de politică monetară adoptate anterior au continuat să se transmită asupra ratelor dobânzilor practicate de sectorul bancar, pe fondul diminuării excedentului de lichiditate, care s-a menținut totuși la un nivel relativ ridicat. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională și-a reluat creșterea după două trimestre de stagnare, constituind 9,17 la sută, în timp ce rata aferentă depozitelor noi atrase la termen în moneda națională și-a continuat traiectoria ascendentă, atingând nivelul de 5,74 la sută.
Volumul total al creditelor noi acordate în trimestrul III 2026 a înregistrat o creștere anuală de 12,2 la sută, susținută de evoluțiile pozitive ale creditării atât în moneda națională, cât și în valută.
Prognoza. Rata anuală a inflației pe parcursul anului 2026 va avea o tendință ascendentă, iar începând cu trimestrul I 2027 va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză.
De menționat că, rata anuală a inflației se va menține peste limita superioară a intervalului de variație până în trimestrul III 2027, iar ulterior va reveni în limitele intervalului unde se va menține până la sfârșitul perioadei de prognoză. Inflația medie anuală pentru anii 2026 și 2027 va fi de 7,3 la sută și 6,9 la sută, respectiv, fiind majorată cu 0,1 și 0,7 puncte procentuale față de prognoza anterioară.
Revizuirea în sens ascendent a prognozei ratei anuale a inflației, față de cea din Raportul asupra inflației, august 2026, este determinată de reevaluarea factorilor care generează presiuni inflaționiste. Principalele actualizări vizează anticiparea unor ajustări mai ample ale tarifelor la serviciile reglementate în trimestrul IV 2026 și în trimestrele I, II și IV 2027, revizuirea în creștere a prognozei prețurilor la combustibili, pe fondul unor cotații internaționale ale petrolului mai ridicate pe întregul orizont de prognoză, precum și anticiparea unui nivel mai înalt al prețurilor internaționale la produsele alimentare începând cu anul 2027. Totodată, revizuirea prognozei reflectă și anticiparea unor majorări mai pronunțate ale accizelor aplicate anumitor categorii de bunuri incluse în inflația de bază în trimestrul I 2028.
Riscurile și incertitudinile. Balanța riscurilor aferente prognozei inflației pe termen mediu rămâne orientată în sens inflaționist până la finele anului 2026, urmând să capete un caracter dezinflaționist către sfârșitul orizontului de prognoză.
Pe plan extern, principalele surse de incertitudine sunt asociate persistenței tensiunilor geopolitice și comerciale, precum și vulnerabilității piețelor internaționale ale materiilor prime. Eventuala escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu și a războiului din Ucraina, alături de fragmentarea comerțului internațional și posibilele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, ar putea genera noi dezechilibre între cererea și oferta de resurse energetice, cu implicații asupra prețurilor internaționale și, implicit, asupra inflației importate. Totodată, evoluția dolarului SUA și manifestarea unor fenomene meteorologice extreme constituie factori suplimentari de incertitudine pentru dinamica prețurilor.
Pe plan intern, riscurile derivă, în principal, din incertitudinile privind momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate, precum și din modalitatea de acordare și tratamentul statistic al compensațiilor pentru resursele energetice gospodăriilor casnice. Incertitudini suplimentare sunt asociate producției agricole din anul viitor și vulnerabilității prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice, finanțării externe și impulsului fiscal, impactului implementării Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, reformei sistemului de salarizare în sectorul bugetar și evoluției deficitului bugetar și a datoriei publice.
Raportul asupra inflației, noiembrie 2026, care conține analiza situației economice interne și a celei externe, de asemenea, prognoza pe termen mediu a inflației, va fi publicat pe 12 noiembrie 2026.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 17 decembrie 2026, conform calendarului [1] aprobat.
Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară [2]