Conform datelor preliminare, în trimestrul III 2025, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a totalizat -867,12 mil. USD, diminuându-se cu 1,7 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2024, pe seama majorărilor excedentelor înregistrate de balanțele veniturilor secundare și a serviciilor, care au acoperit cumulativ creșterile deficitelor înregistrate de balanțele comerțului exterior cu bunuri și a veniturilor primare. Raportul dintre deficitul contului curent și PIB a fost de -14,3 la sută, cu 2,6 p.p. mai puțin față de cel consemnat în trimestrul III 2024.
În trimestrul III 2025, deficitul comerțului exterior cu bunuri, conform balanței de plăți, a constituit 1 656,48 mil. USD, majorându-se cu 3,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, ca urmare a creșterii importului cu 10,8 la sută, până la 2 544,08 mil. USD, în măsură mai mare decât creșterea exportului de bunuri - cu 26,5 la sută, până la 887,61 mil. USD.
În perioada de referință, a fost înregistrată creșterea exportului cu toate zonele geografice după cum urmează: către UE – cu 38,6 la sută (+175,36 mil. USD), către alte țări – cu 3,3 la sută (+6,41 mil. USD) și către CSI1 – cu 8,0 la sută (+4,25 mil. USD). Cea mai mare contribuție pozitivă la dinamica exportului total a avut-o exportul de produse agroalimentare, care s-a majorat cu 45,3 la sută (+164,19 mil. USD), pe seama creșterii exportului de produse ale regnului vegetal – cu 74,8 la sută (+161,47 mil. USD), grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală – cu 79,8 la sută (+12,81 mil. USD), animale vii și produse ale regnului animal– de 2,2 ori (+4,63 mil. USD), în timp ce exportul de produse ale industriei alimentare s-a diminuat cu 11,6 la sută (-14,72 mil. USD). Contribuții pozitive la exportul total au avut și mașinile, aparatele și echipamentele, al căror export a sporit cu 22,6 la sută (+20,89 mil. USD), metalele comune și articole din acestea – cu 42,6 la sută (+9,81 mil. USD), produsele industriei chimice – cu 35,9 la sută (+8,04 mil. USD), articolele din piatră, ceramică, sticlă – cu 26,2 la sută (+7,53 mil. USD). Concomitent, exportul de produse minerale s-a diminuat cu 24,9 la sută (-17,72 mil. USD), iar cel de vehicule și echipamente de transport – de 2,9 ori (-11,29 mil. USD).
În trimestrul III 2025, creșterea importului a fost determinată de creșterea livrărilor din alte țări – cu 17,5 la sută (+136,59 mil. USD) și din UE – cu 8,9 la sută (+126,88 mil. USD), în timp ce livrările din CSI au scăzut cu 17,9 la sută (-15,65 mil. USD). În structura importului, cel mai mare impact asupra creșterii importului l-au avut produsele agroalimentare care s-au majorat cu 22,1 la sută (+68,52 mil. USD), vehiculele și echipamentele de transport - cu 15,2 la sută (+47,37 mil. USD), produsele minerale – cu 6,2 la sută (+26,63 mil. USD), produsele industriei chimice – cu 12,6 la sută (+26,36 mil. USD) și mașinile și echipamentele – cu 5,6 la sută (+22,15 mil. USD).
Excedentul comerțului exterior cu servicii a totalizat 267,65 mil. USD și a crescut cu 13,2 la sută comparativ cu trimestrul III 2024, pe seama creșterii exportului (+160,89 mil. USD sau +21,4 la sută) mai mare decât creșterea importului (+129,71 mil. USD sau +25,2 la sută). Evoluția pozitivă a balanței serviciilor a fost determinată de majorarea excedentului înregistrat la serviciile de informatică - cu 27,3 la sută sau 40,65 mil. USD și a altor servicii pentru afaceri – de 2,2 ori sau 15,31 mil. USD. Concomitent, scăderea cu 23,6 la sută sau 12,46 mil. USD a excedentului balanței serviciilor de călătorii a influențat negativ balanța serviciilor.
Exportul de servicii, în trimestrul III 2025, a constituit 911,64 mil. USD, majorându-se cu 21,4 la sută, față de perioada similară a anului precedent, pe seama creșterilor înregistrate la principalele categorii de servicii exportate, în special a celor de călătorii, care s-a majorat cu 28,2 la sută, până la 309,36 mil. USD (33,9 la sută din totalul exportului). Acestea au fost urmate de exportul serviciilor de informatică, care a sporit cu 26,7 la sută, până la 215,62 mil. USD (23,7 la sută din total). Exportul de servicii de transport a crescut cu 9,1 la sută, până la 179,09 mil. USD (19,6 la sută din total), iar cel al serviciilor pentru afaceri s-a majorat cu 34,5 la sută, până la 89,45 mil. USD.
Importul de servicii a totalizat 643,99 mil. USD și a sporit cu 25,2 la sută pe seama majorării înregistrate la serviciile de călătorii, cu 42,8 la sută, până la 268,99 mil. USD (41,8 la sută din totalul importului), dintre care importul serviciilor de călătorii personale a constituit 86,7 la sută sau 233,29 mil. USD, fiind în creștere cu 49,9 la sută comparativ cu trimestrul III 2024, iar al serviciilor de călătorii de afaceri - 13,3 la sută sau 35,69 mil. USD, în creștere cu 9,0 la sută. Concomitent, serviciile de transport (34,0 la sută din totalul importului) s-au majorat cu 8,5 la sută, până la 218,67 mil. USD, dintre care transportul aerian a constituit 43,3 la sută (94,67 mil. USD), transportul auto – 40,0 la sută (87,37 mil. USD) și transportul maritim – 12,9 la sută (28,13 mil. USD).
În trimestrul III 2025, veniturile primare au înregistrat un deficit în valoare de 41,64 mil. USD comparativ cu deficitul de 0,09 mil. USD consemnat în trimestrul III 2024. Această dinamică a rezultat din diminuarea intrărilor de venituri primare cu 14,8 la sută, până la 251,23 mil. USD, în măsură mai mare decât a ieșirilor, care au scăzut cu 0,7 la sută, până la 292,87 mil. USD. Diminuarea intrărilor de venituri primare a fost generată de scăderea cu 12,3 la sută, comparativ cu perioada similară a anului precedent a remunerării salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor nerezidenți, care a constituit 80,3 la sută din totalul intrărilor, însumând 201,67 mil. USD. Dinamica ieșirilor de venituri primare a fost determinată de scăderea cu 0,4 la sută, până la 222,52 mil. USD, a veniturilor din investiții directe ce revin nerezidenților, în mare parte pe seama diminuării profiturilor reinvestite – cu 23,0 la sută, până la 117,31 mil. USD, în timp ce dividendele s-au majorat cu 53,9 la sută, până la 103,54 mil. USD.
Excedentul veniturilor secundare s-a majorat cu 18,4 la sută comparativ cu trimestrul III 2024, până la 563,35 mil. USD, pe seama majorării intrărilor de venituri secundare cu 16,2 la sută, până la 702,64 mil. USD, superioară creșterii ieșirilor de 8,1 la sută, până la 139,29 mil. USD. Intrările de asistență tehnică, ajutorul umanitar și granturile acordate în cadrul cooperării internaționale pentru toate sectoarele instituționale au crescut cu 9,5 la sută față de perioada similară a anului precedent și au însumat 181,13 mil. USD, iar ieșirile acestora s-au majorat de 4,7 ori și au totalizat 6,07 mil. USD. Transferurile primite de administrația publică s-au majorat cu 0,9 la sută și au însumat 116,06 mil. USD, iar de către sectorul privat - cu 19,8 la sută, până la 586,58 mil. USD. Transferurile personale primite din exterior de rezidenți s-au majorat cu 2,1 la sută, până la 265,93 mil. USD, iar ieșirile - cu 3,3 la sută, până la 107,73 mil. USD.
Remiterile personale (suma remunerării nete a salariaților, a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice) primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul III 2025, s au diminuat cu 2,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent și au însumat 463,75 mil. USD, ceea ce reprezintă 7,6 la sută raportat la PIB. Această micșorare a fost cauzată de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților ( 24,21 mil. USD), în timp ce transferurile personale și transferurile de capital între gospodăriile populației s-au majorat (+5,56 mil. USD și 4,78 mil. USD, respectiv). Remiterile provenite din UE s-au majorat cu 2,6 la sută f.a.p și au constituit 62,7 la sută din total, cele din CSI s-au diminuat de 4,6 ori, având o pondere de 1,8 la sută în total, iar intrările remiterilor din alte țări s-au majorat cu 5,8 la sută și au avut o pondere de 35,4 la sută din totalul intrărilor de remiteri personale. Remiterile către UE s-au majorat cu 23,7 la sută și au deținut 69,3 la sută din total, iar cele către alte țări – cu 20,7 la sută și au constituit 26,8 la sută din total. Concomitent, ieșirile destinate CSI s-au diminuat de 3,2 ori, constituind 3,9 la sută din total.
Contul de capital s-a diminuat, în trimestrul III 2025, cu 5,3 la sută, până la 19,73 mil. USD, ca urmare a majorării de 2,5 ori, a ieșirilor de capital, care au totalizat 18,80 mil. USD (+11,20 mil. USD), în pofida creșterii cu 35,5 la sută a intrărilor de capital, care au totalizat 38,53 mil. USD (+10,10 mil. USD). Intrările sectorului privat s-au majorat cu 25,5 la sută, până la 25,93 mil. USD, iar cele ale administrației publice - cu 62,4 la sută, până la 12,60 mil. USD.
Suma soldurilor contului curent și contului de capital denotă că, drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital ale rezidenților Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul net de finanțare externă în trimestrul III 2025 a constituit 847,39 mil. USD, ceea ce reprezintă 13,9 la sută în raport cu PIB.
În trimestrul de raportare, contul financiar s-a soldat cu intrări nete de mijloace financiare în valoare de 947,18 mil. USD, ca urmare a tranzacțiilor nete de reducere a activelor financiare externe ale rezidenților cu 603,00 mil. USD, concomitent cu acumularea netă a pasivelor financiare de 344,19 mil. USD.
Activele financiare externe au reflectat intrări nete, ca rezultat al tranzacțiilor de scădere netă a activelor sub formă de numerar și depozite de 750,21 mil. USD, credite comerciale și avansuri – de 106,37 mil. USD. Concomitent, achiziții nete d active financiare s-au înregistrat la activele de rezervă – 112,86 mil. USD, împrumuturi – 91,95 mil. USD, investițiile directe – 29,47 mil. USD și investițiile de portofoliu - de 18,94 mil. USD.
Pasivele financiare externe, în trimestrul III 2025, au prezentat intrări nete de 344,19 mil. USD, condiționate de tranzacțiile de creștere a angajamentelor sub formă de investiții directe – 135,67 mil. USD, a celor sub formă de împrumuturi – 98,09 mil. USD, credite comerciale și avansuri – 88,86 mil. USD, numerar și depozite – 20,41 mil. USD, sisteme de asigurări și pensii – 1,25 mil. USD și investiții de portofoliu – 0,67 mil. USD. Concomitent, angajamentele sub formă de alte pasive s-au diminuat cu 0,77 mil. USD în bază netă.
Profiturile reinvestite, care reprezintă intrări convenționale de investiții directe, au constituit 59,8 la sută din intrările totale la investiții directe. Instrumentele de natura datoriei au înregistrat 22,5 la sută din intrările totale de pasive, în timp ce doar 17,7 la sută din intrări au fost sub formă de participații la capital și acțiuni altele decât reinvestirea profiturilor. De menționat, că intrările de pasive sub formă de participații și acțiuni, altele decât reinvestirea profiturilor, s-au majorat față de trimestrul III 2024 (+39,7 la sută), iar față de trimestrele I și II 2025 de 2,3 ori și de 2,4 ori, respectiv, prezentând astfel o tendință ascendentă pe parcursul anului 2025, drept dovadă de activitate investițională cu dinamică pozitivă.
În trimestrul III 2025, valorificările nete de împrumuturi externe (pasive, fără cele intragrup) au constituit 98,09 mil. USD, raportul între valorificări noi și rambursări fiind de 1,6. Acestea au fost reprezentate, în special, de valorificările nete ale administrației publice – 83,67 mil. USD și cele ale altor societăți financiare – 38.75 mil. USD. Concomitent, societățile care acceptă depozite, cu excepția băncii centrale au efectuat rambursări nete de 15,79 mil USD, societățile nefinanciare, gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ – de 6,19 mil. USD și banca centrală - de 2,35 mil. USD.
Poziția investițională internațională (PII) a Republicii Moldova, la 30.09.2025, a constituit -7 496,25 (sau -38,1 la sută raportat la PIB), majorându-se, față de sfârșitul anului 2024, cu 23,4 la sută. Poziția activelor financiare externe a totalizat 8 451,71 mil. USD, majorându-se cu 7,5 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2024, iar cea a pasivelor externe a însumat 15 947,97 mil. USD, în creștere cu 14,4 la sută. Raportul dintre poziția activelor și a pasivelor externe a constituit 53,0 la sută (-3,4 p.p. față de 31.12.2024).
Modificarea PII nete, pe parcursul primelor 9 luni 2025, s-a datorat tranzacțiilor nete din balanța de plăți în valoare de -2 820,39 mil. USD și fluctuațiilor ratelor de schimb ale monedelor originale față de dolarul SUA (valuta de compilare a conturilor internaționale), ce au însumat 685,10 mil. USD. Concomitent, alte schimbări în valoare de 2 062,16 mil. USD și schimbările de preț ale instrumentelor financiare - de 22,35 mil. USD au influențat poziția investițională internațională netă în sensul creșterii.
Din punctul de vedere al structurii PII pe categorii funcționale și instrumente financiare, creșterea poziției activelor financiare externe la 30.09.2025, comparativ cu sfârșitul anului 2024, a fost influențată de majorarea poziției activelor de rezervă cu 10,4 la sută (+568,01 mil. USD), a poziției activelor sub formă de numerar și depozite – cu 14,0 la sută (+137,40 mil. USD), a investițiilor directe – cu 13,8 la sută (+71,90 mil. USD), împrumuturilor – cu 34,8 la sută (+63,81 mil. USD) și a investițiilor de portofoliu – cu 44,4 la sută (+44,06 mil. USD). În același timp, poziția activelor sub formă de credite comerciale și avansuri s-a diminuat de 2,1 ori (-296,73 mil. USD).
Poziția activelor oficiale de rezervă a constituit 6 051,58 mil. USD la 30.09.2025, ceea ce corespunde tuturor criteriilor de suficiență: (i) acoperirea a cel puțin 3 luni de import de bunuri și servicii (au acoperit 6,2 luni de import efectiv); (II) acoperirea integrală prin rezerve a datoriei externe pe termen scurt (scadența reziduală), (au acoperit 156,0 la sută); (III) acoperirea a 20,0 la sută din masa monetară M2 (au acoperit 74,4 la sută); (IV) acoperirea a 100-150 la sută din suma: 30,0 la sută din datoria externă pe termen scurt (scadența reziduală) + 15,0 la sută din alte angajamente externe + 5,0 la sută din M2 + 5,0 la sută din exporturi de bunuri și servicii (au acoperit 206,4 la sută).
Evoluția poziției pasivelor, comparativ cu 31.12.2024, a fost determinată de creșterea cu 14,6 la sută a angajamentelor sub formă de alte investiții, acestea deținând ponderea de 60,7 la sută în pasivele externe ale țării. Alte investiții au fost constituite din: împrumuturi – 68,7 la sută (-1,1 p.p. comparativ cu 31.12.2024), credite comerciale și avansuri - 24,4 la sută (+1,5 p.p. față de 31.12.2024), drepturi speciale de tragere - 4,0 la sută (-0,4 p.p. față de 31.12.2024), numerar și depozite - 2,4 la sută (+0,1 p.p. față de 31.12.2024) și alte pasive - 0,5 la sută (-0,1 p.p. față de 31.12.2024).
Poziția pasivelor sub formă de investiții directe s-a majorat cu 14,4 la sută și a reprezentat 39,2 la sută din angajamentele externe ale țării (-0,1 p.p. față de 31.12.2024). Investițiile directe au constat în proporție de 69,3 la sută din capital propriu, care s-a majorat cu 20,7 la sută față de 31.12.2024, până la 4 337,97 mil. USD, și 30,7 la sută din instrumente de natura datoriei (+2,3 la sută față de 31.12.2024). În distribuția geografică a investițiilor directe sub formă de participații și acțiuni acumulate, inclusiv venituri / pierderi reinvestite, cele din țările UE au crescut cu 18,8 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2024 și au totalizat 3 671,10 mil. USD. Investițiile din alte țări s-au majorat cu 28,9 la sută, constituind 682,96 mil. USD. În același timp, investițiile directe sub formă de participații și acțiuni provenite din CSI, la 30.09.2025, au înregistrat o valoare negativă de 16,09 mil. USD, în scădere față de sfârșitul anului 2024 cu 37,1 la sută.
Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat cu 12,4 la sută pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2025 (+1 278,40 mil. USD) și la 30.09.2025 a totalizat 11 600,42 mil. USD sau 58,9 la sută raportat la PIB (+2,2 p.p. față de 31.12.2024). Datoria externă pe termen lung a avut în continuare cea mai mare pondere în totalul datoriei externe (73,9 la sută), valoarea acesteia înregistrând o creștere de 9,6 la sută față de finele anului 2024. Datoria externă pe termen scurt (conform maturității originale) s-a majorat cu 21,1 la sută, la 30.09.2025, constituind 26,1 la sută din totalul datoriei externe brute.
Datoria externă publică a reprezentat 42,0 la sută din totalul datoriei externe, însumând 4 867,71 mil. USD (+12,8 la sută față de sfârșitul anului 2024). Datoria externă privată a constituit 58,0 la sută din total și s-a cifrat la 6 732,71 mil. USD, majorându-se cu 12,1 la sută față de 31.12.2024.
Din punctul de vedere al scadenței originale, datoria externă publică pe termen lung (99,9 la sută din totalul datoriei externe publice) a constat din împrumuturi, în valoare de 4 476,56 mil. USD (din care împrumuturile corporațiilor publice și UAT – 81,64 mil. USD) și alocări de DST - 387,64 mil. USD. Datoria publică pe termen scurt a însumat 3,50 mil. USD, reflectând investițiile de portofoliu și alte angajamente aferente datoriei. Partea predominantă din datoria publică a revenit datoriei de stat directe, principalii creditori fiind organismele internaționale (4 267,27 mil USD, în creștere cu 13,1 la sută față de 31.12.2024), dar și guvernele altor țări (476,59 mil. USD, cu 14,3 la sută mai mult), cea mai mare pondere revenindu-i Guvernului Franței, urmat de Guvernul Japoniei și de cel al Canadei.
În datoria externă privată, cea mai mare pondere (55,2 la sută) a revenit datoriei pe termen lung, care a crescut cu 5,7 la sută față de finele anului 2024, iar datoria pe termen scurt s-a majorat cu 21,0 la sută și a constituit 44,8 la sută din totalul datoriei private. În același timp, în structura datoriei private pe instrumente, împrumuturile au deținut ponderea majoră de 47,3 la sută, totalizând 3 185,87 mil. USD (+6,9 la sută comparativ cu 31.12.2024), creditele comerciale și avansurile au deținut 40,4 la sută și au totalizat 2 718,35 mil. USD (+21,8 la sută), fiind urmate de alte angajamente aferente datoriei – 8,9 la sută și numerar și depozite – 3,4 la sută.
Din perspectiva scadenței reziduale, la 30.09.2025, datoria externă privată pe termen scurt a constituit 3 641,35 mil. USD, fiind cu 13,0 la sută superioară nivelului înregistrat la începutul anului, în timp ce datoria externă publică pe termen scurt conform maturității reziduale a scăzut cu 47,9 la sută, până la 236,69 mil. USD. Datoria contractată pe termen lung, care este scadentă în următoarele 12 luni (621,97 mil. USD), reprezintă 9,2 la sută din totalul datoriei externe private.
Mai multe detalii privind evoluția conturilor internaționale pot fi găsite în materialele analitice publicate pe pagina web a BNM:
Seriile statistice în Baza de date interactivă:
- Balanța de plăți (MBP6) [2];
- Poziția investițională internațională (MBP6) [3];
- Datoria externă brută (MBP6) [4].
1. Începând cu datele pentru anul 2024, tranzacțiile economice cu Ucraina nu sunt reflectate la CSI, dar la alte țări. Pentru comparabilitate, datele pentru toate perioadele analizate au fost ajustate corespunzător.