Raport de evaluare a stabilității financiare, trimestrul III 2025 [1]
Sumar
Ca urmare a analizelor și studiilor efectuate la situația de la finele trimestrului III 2025, s-a constatat un nivel adecvat de reziliență la riscul din sectorul bancar, caracterizat de mai multe dimensiuni ale riscurilor.
Indicele de stres financiar a înregistrat 0,36, sub pragul de stres stabilit de 0,52, reflectând condiții de funcționare normale în sistemul financiar. Nivelul vulnerabilității sectorului bancar s-a situat la -0,47, sub pragul de semnal de zero, ceea ce denotă absența acumulării riscurilor sistemice.
Riscul de contagiune directă este apreciat ca fiind „scăzut”, având în vedere că ponderea majoră a plasărilor interbancare este deținută în băncile din străinătate. Rețeaua interbancară, deși relativ concentrată, nu prezintă semne de tensiune sistemică, iar riscurile asociate interconectărilor sunt limitate. Totodată, cazuri de concentrare sectorială sporită a creditelor nu au fost identificate. Expunerea băncilor față de instituțiile financiare nebancare a crescut cu 204,2 mil. MDL sau 5,5% comparativ cu trimestrul II 2025, însumând 3 757,1 mil. MDL, ceea ce a reprezentat echivalentul a 3,8% din portofoliul total al băncilor.
Conform opiniei băncilor, exprimate în cadrul sondajului privind creditarea bancară, standardele de creditare s-au înăsprit ușor în cazul creditelor acordate societăților nefinanciare și s-au relaxat ușor în cazul creditelor acordate populației; totodată, cererea de credite a înregistrat o reducere ușoară din partea societăților nefinanciare și o majorare din partea populației.
Fluxul creditelor imobiliare noi a înregistrat o creștere semnificativă de 40,8% față de perioada similară a anului precedent, dar o creștere de doar 4,1% comparativ cu trimestrul precedent, însumând valoare de 2 914,8 mil. MDL la finele trimestrului analizat. Fluxul creditelor noi de consum a marcat o creștere de 17,0% față de perioada similară a anului precedent și 5,0% față de trimestrul precedent, totalizând 4 625,4 mil. MDL.
Soldul creditelor expirate (cu întârziere la plata dobânzii sau a principalului de cel puțin 30 de zile) aferente debitorilor-persoane juridice s-a diminuat cu 14,2%, ajungând la 814,0 mil. MDL, în timp ce soldul creditelor debitorilor-persoane fizice care înregistrează restanțe la plată a crescut cu 7,5%, până la valoarea de 590,5 mil. MDL. Prin urmare, ponderea creditelor expirate ale debitorilor-persoane juridice s-a diminuat cu 0,3 puncte procentuale la nivelul de 1,5% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice; ponderea creditelor expirate ale debitorilor-persoane fizice în totalul creditelor acordate persoanelor fizice s-a menținut constantă, la nivelul de 1,4%.
Rata creditelor neperformante (NPL), conform cerințelor prudențiale naționale, pentru creditele acordate persoanelor fizice s-a majorat până la 4,2% în totalul creditelor acordate acestui segment de debitori, tendință determinată de creșterea ratei creditelor neperformante imobiliare acordate persoanelor fizice cu 1,6 puncte procentuale, explicată, în mare parte, de reclasificarea unor debitori în categorii de risc mai dure ca urmare a reglementărilor intrate în vigoare care se referă la evaluarea unor criterii calitative ale creditelor acordate de bănci.
Profilul de risc al debitorilor-persoane fizice se menține prudent, cu 72,4% din creditele noi acordate persoanelor fizice au înregistrat un raport dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) sub 40% și 91,4% un RSDV sub limita de 55%. De asemenea, 96,9% din creditele noi ale persoanelor fizice au înregistrat un raport dintre credite și garanții (RCG) sub 80%.
Piața imobiliară rezidențială marchează în continuare o tendință de creștere a prețurilor, deși într-un ritm mai moderat. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), calculat în baza prețurilor de ofertă, a înregistrat valoarea de 223,1%, fiind în creștere cu 0,5% față de trimestrul II 2025 și cu 33,8% față de trimestrul III 2024.
Riscul de credit rămâne principalul risc la care sunt expuse băncile. În cadrul analizei de senzitivitate a ratei fondurilor proprii la înrăutățirea calității creditelor, s-a constatat că ramura care ar avea cel mai mare impact asupra erodării ratei fondurilor proprii, în condițiile eventualei creșteri a creditelor neperformante, conform standardelor prudențiale, este ramura aferentă creditelor acordate pentru procurarea/construcția imobilelor. Totodată, băncile se mențin pe o poziție rezistentă în raport cu riscul de lichiditate, dispunând de rezerve solide de active lichide care le permit să facă față potențialelor situații de criză.
În concluzie, condițiile actuale nu indică asupra unor semnale privind acumularea vulnerabilităților sistemice sau a unui risc sistemic excesiv. Evaluările realizate reflectă o capacitate adecvată de absorbție a șocurilor de către instituțiile financiare supravegheate.