Raportul asupra stabilității financiare 2024 [1]
SUMAR
Anul 2024 a fost marcat de o serie de provocări sistemice, generate atât de persistența incertitudinilor economice internaționale, cât și de vulnerabilitățile structurale ale economiei interne. În acest context, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere economică de 0,1 la sută, influențată semnificativ de contracția sectorului agricol. Inflația medie anuală a constituit 4,7 la sută, menținându-se inițial în interiorul coridorului țintă, dar depășindu-l temporar în a doua jumătate a anului, ca urmare a presiunilor dinspre prețurile alimentare și tarifele la energie.
În pofida acestor evoluții, sistemul financiar național a demonstrat o reziliență solidă. Sectorul bancar a continuat să funcționeze eficient, susținând intermedierea financiară și transmisia politicii monetare. Indicatorii fundamentali ai stabilității au rămas la niveluri confortabile: băncile au menținut o capitalizare robustă, cu niveluri ale fondurilor proprii peste cerințele minime; lichiditatea s-a situat constant peste pragurile reglementate, inclusiv în perioadele cu presiuni sezoniere; calitatea activelor a rămas ridicată, cu o pondere scăzută a creditelor neperformante; indicele agregat de stres financiar s-a situat la un nivel minim istoric, iar vulnerabilitatea bancară sistemică a continuat să fie joasă. Toate acestea confirmă robustețea sistemului financiar în fața șocurilor externe și capacitatea sa de a susține economia reală.
Evaluarea riscurilor sistemice a evidențiat persistența unor vulnerabilități în sectorul nebancar, precum și riscuri potențiale asociate sectorului imobiliar, schimbărilor climatice și digitalizării. În paralel, expunerea la șocuri externe – inclusiv cele de natură geopolitică, energetică sau comercială – a rămas o sursă relevantă de incertitudine, deși riscurile de contagiune transfrontalieră au fost moderate.
În plan macroprudențial, autoritățile au menținut o abordare precaută și echilibrată. În Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei au fost incluse modificări, care stabilesc mandatul macroprudențial explicit al Băncii Naționale, și paleta de instrumente macroprudențiale aflată la dispoziția ei. Pe parcursul anului, instrumentele macroprudențiale au fost utilizate proporțional cu nivelul riscurilor identificate, iar cadrul de reglementare a fost consolidat în continuare. Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) și-a exercitat în mod activ mandatul de coordonare interinstituțională, contribuind la prevenirea acumulării dezechilibrelor sistemice și la întărirea coerenței decizionale între autoritățile cu atribuții în domeniul stabilității financiare.
Pentru anul 2025, se anticipează o accelerare moderată a activității economice (PIB: +2,0 la sută) și o reintrare treptată a inflației în coridorul țintă al BNM. Banca Națională va menține în continuare eforturile de creștere a rezilienței sistemului financiar, de monitorizare a riscurilor sistemice și va reacționa, la necesitate, în eventualitatea manifestării acestor riscuri.