Raportul trimestrial de evaluare a stabilității financiare. trimestrul IV, 2024 [1]
Sumar
În urma analizelor efectuate la situația de la finele trimestrului IV 2024, sectorul bancar a demonstrat un nivel adecvat de reziliență la risc. Indicele de stres financiar a înregistrat valoarea de 0,44, sub pragul de stres stabilit de 0,58, reflectând condiții de funcționare normale în sistemul financiar. Nivelul vulnerabilității sectorului bancar s-a situat la -0,60, sub pragul de semnal de zero, sugerând o absență acumulării riscurilor sistemice.
Riscul de contagiune directă rămâne scăzut, în principal datorită faptului că băncile mențin o expunere predominantă față de instituții de credit din afara țării. Rețeaua interbancară, deși relativ concentrată, nu prezintă semne de tensiune sistemică, iar riscurile asociate interconectărilor sunt limitate. În paralel, nu au fost identificate semnale privind o concentrare sectorială excesivă a creditelor. Expunerile față de instituțiile financiare nebancare (IFN) și-au continuat tendința de creștere pentru al patrulea trimestru consecutiv, înregistrând o majorare de 10,5% față de trimestrul precedent, până la 3 407,7 milioane MDL, echivalentul a 4,2% din portofoliul total de credite. Este de menționat că toate creditele acordate către IFN-uri au fost clasificate în categorii performante.
În cadrul iterației curente a sondajului privind riscul sistemic derulat în rândul băncilor, riscul cibernetic a înregistrat o intensificare a scorului său general, situându-se pe locul patru în ierarhia riscurilor percepute, în timp ce riscurile geopolitic, macroeconomic și suveran continuă să fie percepute de bănci drept cele mai semnificative. Pe partea cererii și ofertei de credit, băncile au raportat, în solndajul trimestrial privind creditarea bancară, o ușoară relaxare a standardelor de creditare, atât pentru sectorul companiilor, cât și pentru cel al populației, concomitent cu o creștere modestă a cererii de credite din partea ambelor segmente.
Activitatea de creditare a înregistrat dinamici rapide în trimestrul IV. Volumul total al creditelor imobiliare noi acordate de bănci s-a majorat cu peste 2,5 ori comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 52,4% față de trimestrul precedent, totalizând 3 155,2 milioane MDL. În același timp, volumul creditelor de consum noi a crescut cu 41,7% față de perioada similară a anului anterior, dar a înregistrat o scădere trimestrială de 8,4%, însumând 3 624,7 milioane MDL. Din perspectiva calității portofoliului de credite bancare, se observă o ușoară îmbunătățire: soldul creditelor expirate aferente persoanelor juridice a crescut marginal cu 0,4% față de trimestrul precedent, însă ponderea acestora în totalul creditelor acordate acestui segment a scăzut la 2,2%. În același timp, pentru persoanele fizice, s-a înregistrat o reducere de 13,9% a creditelor expirate, cu o pondere de 1,5% în totalul creditelor aferente acestui segment.
Profilul de risc al debitorilor persoane fizice se menține prudent, cu 70,1% din creditele noi înregistrând un raport dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) sub 40%, iar 91,5% sub limita de 55%. De asemenea, 94,4% dintre aceste credite au fost acordate cu un raport dintre valoarea creditului și garanții (RCG) sub 80%.
Piața imobiliară rezidențială a fost influențată considerabil de creșterea cererii alimentată de creditare. Astfel, indicele prețurilor de ofertă a locuințelor în Chișinău (RPPI) a crescut semnificativ și a atins nivelul de 178,8% (creștere trimestrială de 12,2% și anuală de 36,4%), marcând astfel a doua cea mai rapidă expansiune a acestui indicator din perioada 2019 - prezent.
Riscul de credit continuă să reprezinte principalul risc pentru sectorul bancar, cu o expunere în creștere în segmentul creditelor acordate populației. Cu toate acestea, analiza de senzitivitate constată că băncile dețin rezerve adecvate de fonduri proprii, iar eventualele deteriorări ale calității creditelor ar fi absorbite fără afectarea stabilității sistemului. În ceea ce privește riscul de lichiditate, băncile se mențin într-o poziție solidă, dispunând de rezerve substanțiale de active lichide. Scenariile de simulare a unor crize de lichiditate indică apariția unor posibile deficite de lichiditate doar în cele mai severe ipoteze, considerate puțin probabile.
În concluzie, sectorul bancar din Republica Moldova rămâne robust și bine capitalizat, demonstrând o capacitate adecvată de absorbție a șocurilor interne și externe, fără acumularea unor vulnerabilități sistemice majore în perioada analizată.