Organele de conducere ale Băncii Naționale sunt Consiliul de supraveghere format din 7 membri (3 executivi, 4 independenți) și Comitetul executiv format din 5 membri .

Consiliul de supraveghere și Comitetul executiv sunt organe colegiale, activitatea acestora fiind reglementată de Legea cu privire la BNM nr.548/1995 [1] și de regulamentele interne ale acestora.

Consiliul de supraveghere este organul responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale.

Comitetul executiv exercită conducerea executivă a Băncii Naționale și asigură realizarea independentă a atribuțiilor de bază [2] ale acesteia.

 

Consiliul de supraveghere

• Președinte al Consiliului de supraveghere, guvernator al BNM – Dna Anca Dragu [3];
• Vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM – Dl Petru Rotaru [4];
• Membru al Consiliului de supraveghere, viceguvernator al BNM – Dna Tatiana Ivanicichina [5];
• Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariată a BNM – Dna Natalia Gavrilița [6];
• Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Vitalie Lemne [7];
• Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Ion Lapteacru [8];
• Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Dumitru Alaiba [9].

Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (extras) [10]

Atribuțiile:

• aprobă raportul anual și situațiile financiare anuale
• adoptă standardele sistemului de control intern, verifică și evaluează în mod continuu funcționarea sistemului de control intern
• numește în funcție controlorul general, la propunerea Comitetului de audit și stabilește condițiile de remunerare a acestuia
• adoptă normele de etică profesională
• determină fondul de salarizare al Băncii Naționale, nivelul salarizării membrilor Comitetului executiv și cuantumul indemnizațiilor lunare ale membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv
• înaintează propuneri vizând majorarea capitalului Băncii Naționale
• aprobă devizul de cheltuieli și alocațiile pentru investiții ale Băncii Naționale și monitorizează executarea acestora
• selectează, pe bază de licitație, organizația de audit extern
• stabilește modul de creare și funcționare a comitetelor Băncii Naționale
• stabilește valoarea nominală, designul bancnotelor și al monedelor metalice, modul de punere în circulație și condițiile de retragere a lor din circulație
• aprobă regulamentele interne aferente exercitării atribuțiilor
• Consiliul de supraveghere prezintă Parlamentului, cel puțin anual, rapoarte privind activitatea de supraveghere desfășurată

Ședințele Consiliul de supraveghere se convoacă de președintele acestuia ori de câte ori este necesar, dar cel puțin trimestrial. Ședințele pot fi convocate și la cererea scrisă a patru membri ai Consiliului de supraveghere.

 

Comitetul executiv

• Dna Anca Dragu [3] – Președinte al Consiliului de supraveghere, președinte al Comitetului executiv, guvernator al BNM;
• Dl Petru Rotaru [4] – Prim-viceguvernator al BNM, vicepreședinte al Comitetului executiv;
• Dl Constantin Șchendra [11] – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv;
• Dna Tatiana Ivanicichina [5] – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv;
• Dl Mihnea Constantinescu [12] – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv. 

Regulamentul de funcționare a Comitetului executiv (extras) [13]

Atribuțiile:

• stabilirea politicii monetare în stat, inclusiv a nivelului ratelor dobânzii la instrumentele politicii monetare, condițiilor de acordare a creditelor, tipului și nivelului rezervelor pe care băncile sunt obligate să le mențină la Banca Națională
• stabilirea politicii valutare în stat și regimului cursului de schimb al monedei naționale
• deciderea asupra modului de eliberare a licențelor, autorizațiilor, permisiunilor, aprobărilor ce urmează a fi eliberate de Banca Națională
• examinarea rezultatelor controalelor efectuate la entitățile supravegheate de Banca Națională și adoptarea hotărârilor aferente acestora
• hotărârea asupra emiterii creanțelor Băncii Naționale, volumului și condițiilor de emitere a lor
• adoptarea actelor normative ale Băncii Naționale
• asigurarea implementării hotărârilor Consiliului de supraveghere
• planificarea și organizarea activității curente a Băncii Naționale
• Comitetul executiv exercită și alte atribuții care nu revin prin lege Consiliului de supraveghere sau nu sunt prevăzute la art.24 din Legea cu privire la BNM

Ședințele Comitetului executiv se convoacă de președintele acestuia cel puțin o dată pe lună. Ședințele pot fi convocate și la cererea scrisă a trei membri ai Comitetului executiv

Atribuțiile Guvernatorului:

• Guvernatorul este responsabil de formularea iniţiativelor în domeniul politicii monetare şi valutare pentru a fi prezentate Comitetului executiv şi de executarea lor.
• Guvernatorul organizează şi conduce activitatea Băncii Naţionale, activează, fără procură, în numele acesteia, o reprezintă în relaţiile cu orice persoană juridică sau fizică atît în Republica Moldova, cât şi în afara ei, emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru salariaţii Băncii Naţionale, controlează executarea lor, semnează, direct sau prin persoane împuternicite de el, acordurile şi alte acte încheiate de Banca Naţională.
• În caz de absenţă sau de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor, Guvernatorul este suplinit de prim-viceguvernator, iar în lipsa acestuia – de unul dintre viceguvernatori, care este abilitat conform reglementărilor interne ale Băncii Naţionale.
• Guvernatorul poate transmite unele atribuţii ale sale membrilor Comitetului executiv şi conducătorilor de subdiviziuni ale Băncii Naţionale.

Criterii de eligibilitate pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere și Comitetului executiv

Poate candida la funcția de membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv persoana care deține cetățenia Republicii Moldova, are studii superioare, se bucură de o bună reputație, nu are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate, nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale, și, în cazul candidatului la funcția de membru al Consiliului de supraveghere, are o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii ori, în cazul candidatului la funcția de membru al Comitetului executiv, are o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar sau monetar.

Numirea în funcție

Guvernatorul Băncii Naționale este numit de Parlament la propunerea Președintelui Parlamentului.

Prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii sânt numiți de Parlament la propunerea Guvernatorului Băncii Naționale.

Membrul Consiliului de supraveghere, care este și viceguvernator al BNM, este numit de Parlament la propunerea Guvernatorului Băncii Naționale, iar membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai BNM  sînt numiți de Parlament la propunerea Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, conform procedurii stabilite de către aceasta.

Durata mandatului

Membrii Consiliului de supraveghere şi cei ai Comitetului executiv sînt numiți în funcţie pe un termen de 7 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. La expirarea mandatului, membrul Consiliului de supraveghere sau membrul Comitetului executiv rămâne în funcție până la numirea unui nou membru.

Condiții și procedura  de revocare

Orice membru al Consiliului de supraveghere sau al Comitetului executiv poate fi revocat de către Parlament numai în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile de exercitare a atribuțiilor sau a comis o abatere gravă. Abaterea gravă reprezintă acțiunea sau inacțiunea ilegală săvârșită în exercitarea atribuțiilor profesionale, care este suficient de serioasă pentru a justifica eliberarea din funcție a persoanei responsabile.

Președintele Consiliului de supraveghere este revocat la propunerea Președintelui Parlamentului, cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși. Revocarea celorlalți membri ai Consiliului de supraveghere şi ai Comitetului executiv se face la propunerea Consiliului de supraveghere, înaintată ca urmare a demersului Guvernatorului Băncii Naționale, sau la propunerea Președintelui Parlamentului, cu votul majorității deputaților aleși.

Hotărârea de revocare a membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Organizarea Băncii Naționale a Moldovei

Organigrama BNM [14]

Descrierea subdiviziunilor BNM [15]

 

Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNM funcționează Comitetul de audit, Comitetul de investiții, Comitetul de risc și Comitetul pentru continuitatea activității. Aceste comitete permanente au regulamente proprii de funcționare prin care sunt detaliate scopul, componența, atribuțiile și responsabilitățile specifice.

Comitetul de audit

Comitetul de audit este compus din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale.

Membrii Comitetului de audit se aprobă pe perioada activității lor în funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. La data expirării calității de membru al Consiliului de supraveghere va expira și calitatea de membru al Comitetului de audit.

Ședințele Comitetului de audit sunt convocate, de regulă, trimestrial.

Comitetul de audit are următoarele atribuții legale:

• a) monitorizează procesul de raportare financiară a Băncii Naționale;
• b) monitorizează eficiența sistemului de control intern și de management al riscurilor;
• c) monitorizează și direcționează funcția de audit intern;
• d) monitorizează independența și activitatea auditului extern.

 Regulament privind funcționarea Comitetului de Audit al Băncii Naționale a Moldovei [16]

 

Comitetul de investiții

Comitetul de investiții este instituit în scopul de a asista Comitetul executiv al BNM în vederea revizuirii politicilor și strategiilor investiționale aferente gestionării rezervelor valutare ale statului.Comitetul de investiții este format din 9 membri, salariați ai BNM, inclusiv un membru al Comitetului executiv - președintele comitetului.

Comitetul de investiții se convoacă în ședințe ordinare lunare. Comitetul de investiții se convoacă, la necesitate, în ședințe extraordinare.

Comitetul de investiții are următoarele atribuții:

• a) analiza performanței portofoliului de investiții;
• b) analiza evoluțiilor și prognozelor aferente pieței valutare interne și piețelor financiare internaționale;
• c) analiza și monitorizarea indicatorilor de risc;
• d) determinarea strategiei investiționale pe termen scurt sau, după caz, pe termen mediu;
• e) examinarea oportunității modificării strategiei investiționale pe termen lung.

 Regulamentul privind atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare a Comitetului de investiţii al Băncii Naţionale a Moldovei [17]

 

Comitetul de risc

Comitetul de risc  este instituit ca parte a liniei a doua de apărare, pentru asistarea Comitetului executiv în vederea asigurării supravegherii directe obiective asupra managementului sistemului de gestiune a riscurilor operaționale în Banca Națională. Comitetul de risc este format din 8 membri cu drept de vot, inclusiv un membru al Comitetului executiv – președintele comitetului.

Comitetul de risc se reunește trimestrial în ședințe ordinare, iar la necesitate sau la solicitarea Guvernatorului sau a oricărui membrul al Comitetului executiv se poate convoca ad-hoc.

Comitetul de risc are următoarele atribuții:

• a) oferă suport Comitetului executiv cu privire la deciziile aferente sistemului de gestiune a riscului operațional, toleranței și profilului de risc al BNM;
• b) supraveghează punerea în aplicare a cadrului privind gestiunea  riscurilor operaționale în BNM și strategiilor de tratare a riscurilor operaționale relevante activității băncii, în raport cu apetitul la risc al BNM
• c) trimestrial ia act de profilul de risc, iar anual îl avizează, pentru a fi înaintat spre aprobare Comitetului executiv;
• d) aprobă măsurile de tratare pentru răspunsul la riscurile din zona galbenă a profilului de risc;
• e) evaluează și ia act de riscurile din zona roșie imediat ce sunt raportate;
• f) examinează trimestrial și ia act de informația aferentă incidentelor cu impact mare și major asupra proceselor;
• g) examinează și avizează raportul anual de gestiune a riscurilor operaționale în BNM.

Regulamentul de activitate al Comitetului de risc [18]

 

Comitetul pentru continuitatea activității

Comitetul pentru continuitatea activității este instituit pentru asistarea Comitetului executiv în vederea gestiunii continuității activității eficiente în scopul atingerii obiectivelor de continuitate ale Băncii Naționale a Moldovei.  Comitetul pentru continuitatea activității este format din șefii subdiviziunilor ce gestionează procese critice ale BNM, toți cu drept de vot și Controlorul General cu rol de observator. Președintele comitetului pentru continuitatea activității este guvernatorul Băncii Naționale.

Comitetul pentru continuitatea activității are următoarele atribuții:

• este responsabil primar în fața Comitetului executiv pentru eficacitatea procesului de asigurare a continuității activității BNM;
• monitorizează și asigură eficiența cadrului intern aferent continuității activității;
• asigură elaborarea și implementarea unui plan de continuitate a activității BNM și elaborarea unui plan de reacție în situații excepționale;
• asigură stabilirea la necesitate a unor echipe de reacție, pentru a gestiona adecvat evenimentele ce pot afecta continuitatea proceselor critice;
• discută și convine asupra propunerilor de îmbunătățire a procesului de asigurare a continuității activității care trebuie prezentate către Comitetul executiv spre aprobare;
• reacționează, examinează și stabilește acțiunile de întreprins pentru situațiile în care există riscul de degenerare în incident major, cu impact semnificativ asupra proceselor de activitate ale BNM sau în situațiile excepționale;

 

Incompatibilități și restricții

Potrivit art.25 din Legea cu privire la BNM [1]:

• membrii organelor de conducere ale Băncii Naționale nu pot fi deputați, membri ai Guvernului, membri ai vreunui partid politic sau formațiuni social-politice, nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administrația publică, nu pot desfășura ori participa la activități cu caracter politic, nu pot face agitație electorală în favoarea vreunui partid sau formațiuni social-politice.
• membrii organelor de conducere și personalul Băncii Naționale nu pot exercita activități care ar putea genera un conflict de interese în procesul realizării de către aceștia a atribuțiilor de serviciu. Membrii Comitetului executiv nu pot exercita alte activități remunerate, cu excepția activităților didactice și științifice sau activităților prevăzute în regulamentul de funcționare al Comitetului executiv ori desemnărilor de către Banca Națională în temeiul Legii privind redresarea și rezoluția băncilor și al Legii nr.92/2022 [19] privind activitatea de asigurare sau de reasigurare, caz în care mandatul se suspendă de drept.
• membrii organelor de conducere, timp de un an după eliberarea lor din funcție, nu pot activa în calitate de membri ai organelor de conducere ale entităților reglementate și supravegheate de Banca Națională, cu excepția desemnărilor de către Banca Națională în temeiul Legii privind redresarea și rezoluția băncilor și al Legii nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare.
• membrii organelor de conducere dețin funcții de demnitate publică prin numire și se supun prevederilor aplicabile ale legislației cu privire la statutul persoanelor care exercită funcții de demnitate publică, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.
• fără a aduce atingere prevederilor art.4 alin.(3) din Legea nr.75/2020 [20] privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor, personalului cu atribuții directe de supraveghere și control îi este interzisă participarea în calitate de martor/expert/specialist în cadrul procedurilor administrative ale altor autorități publice, participarea în cadrul comisiilor de expertiză, precum și participarea în cadrul oricăror altor acțiuni de verificare care excedează atribuțiile și competențele conferite acestuia prin lege.
• membrilor organelor de conducere și personalului Băncii Naționale le este interzisă deținerea cotelor de participare în capitalul social al entităților supravegheate.

 

Garanții în exercitarea atribuțiilor:

Banca Naţională, membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale, lichidatorul desemnat de aceasta, precum şi personalul acesteia nu răspund civil, administrativ, contravenţional sau penal pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, cu excepţia cazurilor în care instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu rea-credinţă, a oricărui act sau fapt legat de exercitarea atribuţiilor Băncii Naţionale, care a cauzat prejudicii unor terţi.

Banca Naţională suportă, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 548/1995 și reglementările Băncii Naţionale, cheltuielile ocazionate de participarea acestor persoane în proceduri penale, contravenţionale, administrative sau civile inițiate în legătură  cu exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale.

Repararea prejudiciului cauzat de aceste persoane  prin acte sau fapte îndeplinite ori prin omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale poate fi cerută doar de la Banca Naţională.

În cazul reparării de către Banca Naţională a prejudiciului, aceasta exercită dreptul de regres împotriva persoanelor.

 

Proprietatea BNM

Bunurile deținute de BNM cad sub incidența prevederilor Legii nr.121/2007 [21] privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, Legii nr. 29/2018 [22] privind delimitarea proprietăţii publice, cu particularitățile prevăzute de Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Banca Naţională nu poartă răspundere pentru obligaţiile statului şi obligaţiile altor autorităţi sau instituţii publice. Bunurile ce constituie rezerve internaţionale ale statului nu pot fi supuse sechestrului, urmăririi silite, confiscării, rechiziţiei sau exproprierii.

 

Nivelurile de control [23]

• Controlul extern:
    - Auditul extern
    - Evaluarea de către FMI a credibilității și siguranței BNM
    - Auditul Curții de Conturi a RM
• Controlul intern – bazat pe trei linii de apărare

 

Cadrul de conformitate și etică [24]

• Codul de etică și conduită profesională al BNM [25]
• Politica antifraudă a Băncii Naționale a Moldovei [26]
• Măsuri de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului
• Politica de securitate a informației
• Accesul publicului la actele normative, statisticile și publicațiile BNM.

 

Informația privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate

• ale membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei [27]
• ale salariaților Băncii Naționale a Moldovei [28]