Competența Băncii Naționale în prevenirea și combaterea spălării banilor (AML) și finanțării terorismului (CFT)
Banca Națională a Moldovei (BNM) acționează în calitate de organ cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art. 15 alin.1) lit. a) din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, și anume:
- bănci;
- societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și furnizori de servicii poștale, cu excepția prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi și a prestatorilor de servicii de inițiere a plății, care activează în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică;
- unitățile de schimb valutar;
- organizații de creditare nebancară;
- asociații de economii și împrumut;
- asigurătorii sau reasigurătorii și intermediarii în asigurări și/sau în reasigurări care desfășoară activitate în limitele claselor de asigurări de viață, inclusiv cele cu participarea la investiții.
BNM nu investighează infracțiuni, dar previne expunerea sectorului financiar la abuzuri.
BNM contribuie la imaginea internațională și credibilitatea Republicii Moldova ca parte a sistemului financiar internațional.
Rolul Băncii Naționale în supravegherea și aplicarea cadrului AML/CFT
- Rol de reglementare – participă la elaborarea/modificarea actelor normative în domeniu de referință și elaborează actele secundare pentru implementarea Legii nr. 308/2017 și alinierea la standardele UE/FATF;
- Rol de supraveghere – efectuează supravegherea bazată pe risc a entităților raportoare (prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b), e), g) și i) din Legea nr. 308/2017);
- Rol de aplicare a legii – monitorizează conformarea entităților supravegheate la rigorile AML/CFT și aplică sancțiuni pentru încălcarea obligațiilor AML/CFT;
- Evaluarea riscurilor - participă la Evaluarea Națională a Riscurilor (NRA) și la evaluările sectoriale de risc ale entităților supravegheate;
- Cooperarea națională/internațională – colaborarea cu SPCSB și alte autorități naționale cu competențe în domeniu; cu instituțiile UE, MONEYVAL, FMI și alți parteneri;
- Consolidarea capacităților - promovează o cultură internă solidă de conformitate și asigurară îndrumarea entităților supravegheate.
Alinierea la standardele internaționale în materie (Recomandările FATF-GAFI) și reglementări europene (convenții, directive, regulamente)
Conformitatea tehnică a Republicii Moldova cu cele 40 de Recomandări FATF, inclusiv eficacitatea practică a sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, sunt evaluate periodic de către experții Consiliului Europei pentru evaluarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL). Rezultatele și recomandările experților se regăsesc în Raportul de evaluare mutuală (MER) [1], Runda a V-a (iulie 2019).
În urma Raportului MER (2019), progresul înregistrat de Republica Moldova a fost monitorizat prin aplicarea mecanismului de enhanced follow-up. În acest context, a fost elaborat cel de-al treilea Raport de follow-up consolidat, care reflectă realizările obținute de autoritățile naționale în remedierea deficiențelor identificate anterior – „Măsuri de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, Al treilea raport de follow-up consolidat și reevaluare a conformității tehnice [2], Comitetul de experți MONEYVAL, Mai 2025”.
BNM participă în cadrul ședințelor comitetelor specializate ale instituțiilor internaționale (MONEYVAL, OECD etc.), urmărește implementarea recomandărilor aferente domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și prezintă informațiile solicitate cu privire la progresele realizate.
Legea 308/2017 transpune în dreptul intern prevederi ale Directivei 2015/849 (a 4-a Directivă AML) și Directivei 2018/843 (a 5-a Directivă AML). Potrivit Programului Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029, BNM este responsabilă de transpunerea, până la sfârșitul anului 2026, a Regulamentului (UE) 2019/758, care completează Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la măsurile minime și tipurile de măsuri suplimentare pe care instituțiile de credit și financiare trebuie să le aplice pentru atenuarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în anumite țări terțe, precum și a Regulamentului (UE) 2018/1108, care completează Directiva (UE) 2015/849 cu standarde tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenții de monedă electronică și furnizorii de servicii de plată, precum și regulile referitoare la funcțiile acestora. Anexa A Cap. 4 ˚Libera circulatie a capitalului" [3].