Prioritățile în supravegherea bancară ale Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada 2026-2027

Prioritățile în materie de supraveghere bancară pentru perioada 2026-2027 reflectă strategia pe termen mediu a supravegherii bancare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru următorii doi ani.

BNM stabilește prioritățile pe baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități pentru băncile licențiate. Acestea sunt revizuite anual cu scopul de a reflecta evoluțiile în profilul de risc, precum și rezultatele diferitelor exerciții de supraveghere, în special concluziile procesului de supraveghere și evaluare (SREP), dar și progresele înregistrate în implementarea priorităților stabilite în perioadele anterioare. Aceste priorități asigură o alocare eficientă a resurselor disponibile în cadrul procesului de supraveghere bancară și, la necesitate, pot fi ajustate, în funcție de evoluția spectrului de riscuri.

În anul 2025, Banca Națională a continuat să promoveze reforme importante în domeniul reglementării bancare și al armonizării legislative, în linie cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, contribuind la modernizarea sistemului bancar și la avansarea procesului de integrare europeană.

Situația financiară a sectorului bancar, pe parcursul anului 2025, s-a menținut robustă, reflectând eforturile constante ale BNM de consolidare a stabilității financiare și de sporire a încrederii în sistemul bancar.

Pe parcursul anului 2025, sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat poziții solide din perspectiva capitalului și lichidității, fiind caracterizat de creșterea activelor, creditelor, fondurilor proprii, precum și a depozitelor persoanelor fizice și ale persoanelor juridice. Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor (prudențial) a rămas la nivelul înregistrat la sfârșitul anului precedent, aceasta menținându-se în continuare aproape de cele mai scăzute niveluri istorice. Totodată, băncile au respectat integral cerințele prudențiale, menținând principalii indicatori financiari la niveluri adecvate și demonstrând o bună capacitate de adaptare și de consolidare a capitalului.

Cu toate acestea, băncile trebuie să rămână pregătite pentru a face față unor potențiale provocări. În acest context, este esențială asigurarea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde de creditare solide în vederea prevenirii acumulării de noi credite neperformante.

În perioada 2026-2027, BNM își va concentra eforturile de supraveghere asupra identificării, evaluării și gestionării adecvate a riscurilor relevante în domeniile-cheie ale supravegherii bancare, atât prin controale din oficiu, cât și prin inspecții pe teren, pentru menținerea unui sector bancar solid și sustenabil.

Prioritățile supravegherii bancare pentru perioada 2026-2027 reflectă necesitatea ca băncile să rămână reziliente în fața riscurilor geopolitice, a incertitudinilor macroeconomice, precum și a riscurilor aferente activităților de bază. Acestea vizează remedierea vulnerabilităților identificate ca urmare a exercițiilor SREP și a inspecțiilor pe teren, concomitent cu asigurarea rezilienței operaționale și a unor capacități solide în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicații (TIC).

I. Guvernanța corporativă
II. Modelul de afaceri și strategia
III. Riscul de credit
IV. Riscul operațional
V. Riscul de lichiditate
VI. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)
VII. Analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți și de decontare și serviciilor de plată
VIII. Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

I. Guvernanța corporativă

În urma reformelor implementate în ultimul deceniu, inclusiv transparentizarea acționariatului, consolidarea supravegherii bazate pe risc și alinierea cadrului de reglementare și supraveghere la standardele UE, sistemul bancar a devenit mai stabil. Totuși, aceste evoluții au evidențiat necesitatea consolidării continue a activității organelor de conducere, având în vedere rolul și responsabilitatea acestora în gestiunea eficientă și prudentă a activității băncilor, în concordanță cu strategia și cadrul de administrare a activității.

Evoluțiile recente marcate de intensificarea riscurilor operaționale, extinderea cerințelor de reglementare, necesitatea creșterii rezilienței în fața vulnerabilităților externe, precum și cerințele sporite privind transparența decizională și responsabilizarea conducerii impun o aprofundare a guvernanței corporative în băncile licențiate.

În acest context, pentru a asigura un sistem bancar competitiv, transparent și orientat spre integrarea europeană, BNM își va concentra acțiunile spre creșterea calității și rezilienței guvernanței corporative prin alinierea la cele mai bune practici europene. Analiza va include, în principal: cadrul general de administrare a activității; cultura corporativă și cultura privind riscurile; organizarea și funcționarea organului de conducere; procesul de identificare, selectare, aprobare a persoanelor înaintate în funcția de membru al organului de conducere şi funcţiile-cheie; precum și guvernanța procesului de raportare.

Astfel, direcțiile-cheie ale BNM pentru perioada 2026-2027 vor fi:

Consolidarea guvernanței corporative prin intermediul controalelor, axate pe evaluarea:

implementării de către bănci a unor mecanisme de administrare adecvate;
existenței unei culturi corporative solide, proporționale cu dimensiunea, complexitatea și natura activității băncii, fundamentată pe valori clar definite și corelate cu apetitul la risc;
gradului de implicare, independență și responsabilitate al organului de conducere;
existenței unui proces riguros de evaluare a persoanelor înaintate în funcția de membru al organului de conducere și persoanelor cu funcții-cheie de către Consiliul Băncii;
guvernanței datelor, inclusiv respectarea cerințelor privind calitatea, integritatea și acuratețea datelor utilizate în raportarea financiară și de risc.

Procesul de evaluare a persoanelor înaintate în funcţia de membru al organului de conducere şi funcţiile-cheie – va fi verificat în scopul asigurării că persoanele înaintate în funcţia de membru al organului de conducere şi în funcţiile-cheie la bănci îndeplinesc cerinţele de adecvare prevăzute de legislație, dispunând de o bună reputaţie, de cunoştinţe, aptitudini şi experienţă adecvate naturii şi complexităţii activităţii băncilor şi responsabilităţilor încredinţate. BNM va analiza dacă există o evaluare (la nivel individual și colectiv) corespunzătoare și corectă de către Consiliul Băncii a membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie până la luarea de către bancă a deciziei cu privire la numirea sau alegerea persoanei în funcţia de membru al organului de conducere şi/sau într-o funcţie-cheie.

Guvernanța datelor – având în vedere responsabilitatea organelor de conducere ale băncilor pentru corectitudinea şi veridicitatea rapoartelor prezentate către BNM, va fi evaluat nivelul de implicare a organelor de conducere în disciplina de raportare, precum și existența unui cadru robust, care să asigure integritatea, completitudinea și fiabilitatea datelor raportate către BNM și utilizate în procesul decizional.

II. Modelul de afaceri și strategia

Supravegherea modelului și a strategiei de afaceri ale băncilor derivă din rolul determinant pe care acestea îl au asupra sustenabilității activității băncilor și prin influența lor asupra nivelului de expunere la riscuri.

În contextul macroeconomic actual, caracterizat de riscuri geopolitice și incertitudini privind evoluția economiei globale, mediul de afaceri în care băncile își desfășoară activitatea rămâne a fi volatil și marcat de un grad ridicat de incertitudine.

În același timp, tendințele de creștere a activității bancare, manifestate prin relansarea creditării, diversificarea produselor, extinderea accesului ÎMM la finanțare, precum și prin strategii de consolidare și extindere ale unor bănci prin achiziții/fuziuni/înființarea filialelor în alte jurisdicții, impun o monitorizare aprofundată a modelelor de afaceri. Digitalizarea accelerată și intensificarea riscurilor TIC amplifică necesitatea evaluării impactului transformării digitale asupra rezilienței și sustenabilității modelelor de afaceri ale băncilor.

Astfel, în vederea consolidării unui sector bancar rezilient și sustenabil, BNM își va concentra supravegherea asupra următoarelor direcții-cheie:

Sustenabilitatea și viabilitatea modelelor de afaceri. BNM va continua să evalueze sustenabilitatea strategiilor băncilor și capacitatea acestora de a genera profituri recurente, independente de factori conjuncturali sau practici riscante. În acest sens, BNM va monitoriza structura surselor de profit, astfel încât aceasta să nu conducă la expuneri excesive sau la deteriorarea calității activelor băncilor. De asemenea, va fi evaluată stabilitatea și diversificarea surselor de finanțare ale băncilor, astfel încât structura acestora să rămână robustă și rezistentă la fluctuațiile pieței.

Concentrarea și diversificarea activităților băncilor. BNM va analiza expunerile semnificative ale băncilor, dependențele de anumite segmente de clienți sau produse, precum și vulnerabilitățile generate de schimbările structurale ale pieței. Un alt aspect prioritar îl va constitui monitorizarea concentrărilor din sector, inclusiv a băncilor care dețin o pondere semnificativă în anumite produse și segmente, în vederea prevenirii apariției riscurilor structurale și sistemice.

III. Riscul de credit

Riscul de credit rămâne o prioritate majoră de supraveghere și în perioada 2026-2027 în contextul creșterii activității de creditare în anul 2025, expunerile la riscul de credit reprezentând 82,1% din totalul expunerilor la risc (la 31.12.2025). Calitatea portofoliului de credit având un impact direct și semnificativ asupra solvabilității băncilor. Prin urmare, aspectele importante se referă, în special, la adecvarea strategiilor, politicilor și procedurilor privind acordarea creditelor și la implementarea practică a acestora, la identificarea timpurie a deteriorării calității activelor, la implementarea unor niveluri prudente de provizionare, respectiv, la modul de gestionare a expunerilor neperformante și restructurate.

Pe parcursul anului 2025, portofoliul de credite s-a majorat cu 29,0%, până la 104 251,2 mil. lei, cele mai importante creșteri fiind înregistrate la creditele pentru procurarea/construcția imobilului (40,2%) și la creditele de consum (30,4%).

Având în vedere modificările în reglementările aferente clasificării activelor și angajamentelor condiționale, BNM va supraveghea ca băncile să asigure în continuare un mediu de creditare sănătos și sustenabil, prin reglementări prudente, monitorizare și intervenție acolo unde este cazul. Un accent deosebit va fi pus pe identificarea și gestionarea timpurie de către bănci a posibilelor dificultăți legate de debitori vulnerabili, în special printr-o analiză a portofoliilor de credite acordate persoanelor fizice, inclusiv a creditelor digitale (online).

Astfel, direcțiile-cheie ale BNM pentru perioada 2026-2027 vor fi:

Riscul de credit aferent persoanelor fizice, în contextul creșterii creditelor clasificate în categorii neperformante, în special pe segmentul ipotecar și al creditelor de consum. Totodată, în cadrul controalelor se va verifica raportarea corectă a indicatorilor: raportul dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) și raportul dintre credite și garanții (RCG).

Riscul de credit aferent produselor de creditare online, având în vedere ritmul accelerat de dezvoltare, riscurile de supraîndatorare, securitate și fraudă, asociate acestui segment.

IV. Riscul operațional

Digitalizarea accelerată a serviciilor bancare, externalizarea unor operațiuni și creșterea complexității infrastructurilor TI au amplificat expunerea sectorului bancar la riscuri operaționale, inclusiv riscuri cibernetice, fraude/evenimente externe, erori în procesele externalizate, precum și riscuri de continuitate operațională.

Supravegherea riscului operațional din ultimii ani a relevat necesitatea consolidării cadrului intern al băncilor privind reziliența operațională, riscurile aferente externalizării serviciilor critice, disciplina de raportare a datelor.

Astfel, direcțiile-cheie ale BNM pentru perioada 2026-2027 vor fi:

Reziliența operațională – evaluarea cadrului de gestionare, control și atenuare a riscurilor operaționale.

Totodată, în acest context, se va pune accent pe analiza modului în care băncile monitorizează riscul de fraudă, care poate genera pierderi financiare considerabile atât pentru bănci, cât și pentru clienți, iar incidentele operaționale majore, precum pierderea datelor sau neexecutarea anumitor operațiuni esențiale pot avea un impact grav asupra reputației băncilor. Acest tip de evenimente poate eroda încrederea publicului și a investitorilor, amplificând riscurile sistemice.

Riscurile legate de externalizarea serviciilor și activităților - în contextul creșterii dependenței de furnizorii externi, BNM va evalua aspecte aferent dependenței de furnizori critici și continuitatea activității.

Analiza cadrului de raportare a datelor - în vederea sprijinirii unei gestionări solide a riscurilor și a unui proces decizional eficace, eforturile în materie de supraveghere bancară se vor intensifica pentru a asigura că băncile dispun de un cadru adecvat și capacități de raportare a datelor fără erori, atât prin inspecțiile la fața locului, precum și prin evaluările de supraveghere continuă. Se va verifica dacă băncile dețin un cadru de raportare robust, care să garanteze integritatea, completitudinea, acuratețea și fiabilitatea tuturor datelor furnizate autorității de supraveghere.

Totodată, se va monitoriza corectitudinea aplicării instrucțiunilor de raportare pentru a preveni erorile de interpretare sau de calcul și pentru a asigura o comparabilitate între instituții.

V. Riscul de lichiditate și finanțare

Ținând cont de rolul esențial al lichidității în stabilitatea financiară și operațională a băncilor și menținerea încrederii clienților și investitorilor, în procesul controalelor din perioada 2026-2027, BNM va verifica în cadrul inspecțiilor pe teren nivelul riscului de lichiditate inerent și calitatea procedurilor de administrare și control al riscului de lichiditate, iar în cadrul controlului din oficiu - riscul de finanțare.

Astfel, direcțiile-cheie ale BNM pentru perioada 2026-2027 vor fi:

Riscul de lichiditate inerent – BNM va evalua necesarul de lichiditate pe termen scurt și mediu; expunerea băncii la riscul de lichiditate din cursul unei zile pentru un orizont de timp selectat, inclusiv disponibilitatea activelor lichide din cursul unei zile; adecvarea amortizorului de lichiditate și capacitatea de contrabalansare pentru a satisface necesarul de lichiditate în decurs de o lună și pe diferite orizonturi de timp.

Cadrul de control al riscului de lichiditate – BNM va evalua strategiile, politicile, procedurile şi procesele de administrare a riscului de lichiditate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea, raportarea şi controlul riscului de lichiditate.

Indicatorul de finanţare stabilă netă (NSFR) – având în vedere noile cerințe prudențiale privind indicatorul de finanţare stabilă netă (NSFR), urmează a fi verificat modul de calcul și raportare a acestui indicator pentru a asigura acurateța datelor, precum și a măsurilor și instrumentelor adoptate de către bănci pentru gestionarea riscului de finanțare.

VI. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

Având în vedere faptul că infrastructurile digitale reprezintă un element esențial pentru funcționarea continuă și sigură a băncilor licențiate, în anul 2026, supravegherea riscurilor TIC rămâne o componentă strategică a activității de supraveghere bancară.

În 2025, Banca Națională a Moldovei a adoptat, în redacție nouă, Regulamentul privind cerințele minime pentru gestionarea riscurilor aferente tehnologiei informației și comunicațiilor, securității informației și continuității activității, care introduce standarde modernizate în domeniul guvernanței TIC, al securității informației și al managementului continuității activității. În 2026, BNM își va orienta activitatea de supraveghere spre aplicarea consecventă a acestui Regulament și evaluarea gradului de conformare a băncilor la cerințele stabilite.

În acest context, Banca Națională a Moldovei va asigura:

analiza cadrului TIC din băncile licențiate, concentrându-se pe elemente precum: guvernanța TIC și responsabilitățile structurilor de conducere; procesele de management al vulnerabilităților, inclusiv identificarea, prioritizarea și remedierea vulnerabilităților identificate. De asemenea, se va pune accent pe evaluarea pregătirii instituțiilor în materie de securitate cibernetică, adecvarea gestionării incidentelor de securitate, nivelul de conștientizare a riscurilor cibernetice în cadrul băncilor și gradul de implicare a organului de conducere în monitorizarea gestionării riscurilor TIC;
evaluarea funcționării și monitorizării sistemelor critice;
evaluarea capacității operaționale în situații de criză, prin testarea periodică a planurilor de continuitate a activității;
examinarea modului în care băncile gestionează dependențele de furnizorii de servicii TIC, în special pe cele care susțin funcții esențiale sau infrastructuri critice, precum și demonstrarea capacității de menținere a operaționalității funcțiilor critice în scenarii de perturbare severă;
analiza riscurilor TIC și a incidentelor cibernetice, ca elemente centrale în evaluarea profilului de risc al instituțiilor financiare, precum și evaluarea impactului tehnologiilor emergente asupra securității și stabilității operaționale.

În paralel, Banca Națională va continua dezvoltarea mijloacelor de supraveghere la distanță, utilizând un set extins de controale și instrumente de evaluare off-site, care vor facilita identificarea timpurie a riscurilor majore și monitorizarea progreselor realizate de bănci în consolidarea rezilienței digitale.

Prin aceste activități, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea rezilienței digitale a sectorului bancar și reducerea vulnerabilităților tehnologice, contribuind astfel la menținerea stabilității și încrederii în sistemul bancar.

VII. Analiza și evaluarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți, de decontare, precum și a serviciilor de plată

Competențele Băncii Naționale pe domeniul sistemelor de plăți și de decontare și pe domeniul de prestare a serviciilor de plată devin tot mai complexe, în special, având în vedere implementarea noilor funcționalități aferente serviciilor de inițiere a plății și informare cu privire la conturi, schemei de plăți instant și conectării Republicii Moldova la schemele de plăți a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area), în context, controlul activității domeniului vizat și monitorizarea riscurilor asociate funcționării acestuia reprezintă o componentă importantă a procesului de supraveghere realizat de BNM.

Astfel, în anul 2026, în cadrul procesului de monitorizare și control al sistemelor de plăți și de decontare, precum și al activității de prestare a serviciilor de plată, Banca Națională își va concentra eforturile asupra următoarelor aspecte:

monitorizarea și evaluarea infrastructurilor pieței financiare și analiza rezilienței operaționale a băncilor, în calitate de participanți la aceste infrastructuri;
monitorizarea acțiunilor întreprinse de bănci în vederea implementării conceptului de open banking;
monitorizarea aplicării de către bănci, în calitate de prestatori de servicii de plată, a procesului de autentificare strictă a clienților;
analiza derulării raporturilor contractuale cu terții implicați în prestarea serviciilor de plată prin schemele și aranjamentele de plată, emiterea, punerea în circulație și/sau acceptarea instrumentelor de plată (SEPA, centrele de procesare cu carduri, sistemele de plăți internaționale cu carduri etc.);
verificarea respectării cadrului normativ aplicabil activității de prestare a serviciile de plată.

Acțiunile preconizate sunt menite să contribuie la consolidarea siguranței și stabilității sistemului de plăți din Republica Moldova și la gestionarea eficientă de către prestatorii de servicii de plată a riscurilor operaționale și de lichiditate, precum și să faciliteze implementarea unor noi servicii și instrumente de plată, să consolideze caracterul inovator și să sporească securitatea serviciilor de plată, încurajând utilizarea plăților fără numerar.

VIII. Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

Pe parcursul anilor 2026–2027, activitatea de supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (p.c.s.b.f.t.) va fi orientată prioritar spre consolidarea unei supravegheri eficiente, proporționale și bazate pe risc, în conformitate cu standardele europene și internaționale aplicabile.

Un pas esențial în dezvoltarea capacităților operaționale de supraveghere îl reprezintă implementarea unei soluții informatice moderne pentru analiza la distanță în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Soluția permite analiza indicatorilor de alertă și a factorilor de risc, facilitând identificarea timpurie a tranzacțiilor cu potențial ridicat de risc. Aplicarea instrumentului de analiză la distanță în procesul monitorizării va oferi BNM o bază analitică robustă pentru supravegherea continuă a sectorului bancar și evaluarea respectării obligațiilor de p.c.s.b.f.t. de către instituțiile bancare.

În contextul aprobării la 25.09.2025 a Cadrului strategic de supraveghere a băncilor și Metodologiei de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, BNM va efectua evaluări continue ale riscurilor de SB/FT în sectorul bancar, ceea ce va permite orientarea resurselor și instrumentelor de supraveghere în funcție de gradul de risc stabilit. Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor de SB/FT la nivelul sectorului bancar, BNM va orienta, în anul 2026, intensitatea, frecvența și aria controalelor de supraveghere asupra băncilor, în funcție de profilul de risc identificat.

Activitatea de supraveghere va fi centrată pe verificarea eficienței măsurilor implementate de bănci pentru identificarea și evaluarea riscurilor de SB/FT, aplicarea corespunzătoare a măsurilor de precauție în raport cu clienții, identificarea beneficiarilor efectivi, detectarea și raportarea tranzacțiilor sau activităților suspecte, fiabilitatea sistemului de control intern, precum și acțiunile implementate aferente aplicării măsurilor restrictive internaționale.

Totodată, pe parcursul anului 2026 se va efectua o acțiune de supraveghere cu tematică comună care va viza toate băncile cu următorul obiectiv:

evaluarea riscurilor ce decurg din guvernanța internă și sistemul de control intern, la nivelul activităților desfășurate de bănci în scopul aplicării sancțiunilor internaționale.

Verificările vor fi efectuate pe bază de chestionar și vor viza, în principal:

conformitatea reglementărilor interne cu îndeplinirea obligațiilor generate de prevederile cadrului legal în vigoare privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale;
modul de gestionare a alertelor;
acțiunile întreprinse de bănci în contextul măsurilor restrictive impuse de regimurile de sancțiuni internaționale.

În contextul aplicării cerințelor privind identificarea și verificarea identității clienților prin mijloace electronice (e-KYC), având în vedere și intrarea în vigoare a Regulamentului BNM nr. 281/2024 aferent, BNM va urmări, în activitatea de supraveghere, evaluarea modului în care instituțiile bancare integrează aceste soluții în cadrul general de gestionare a riscurilor de SB/FT. Supravegherea va fi axată pe aprecierea adecvării și eficienței mecanismelor e-KYC, a controalelor interne asociate, precum și a capacității băncilor de a asigura o identificare fiabilă a clienților și o monitorizare corespunzătoare a riscurilor aferente.

Un pilon strategic important în această perioadă este alinierea cadrului normativ intern la cerințele Uniunii Europene, în contextul angajamentelor din Programului Național de Aderare 2025–2029. Astfel, BNM va urmări transpunerea Regulamentului delegat (UE) 2019/758 și a Regulamentului delegat (UE) 2018/1108 prin revizuirea cadrului normativ subiacent (Regulamentele BNM cu privire la cerințele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în activitatea entităților raportoare), pentru a stabili acțiuni minime și măsuri suplimentare privind reducerea riscurilor de SB/FT în relațiile cu țările terțe, corespunzător, pentru a stabili criteriile privind desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată.

În vederea sporirii nivelului de conștientizare, BNM va asigura menținerea unui dialog constant cu reprezentanții entităților raportoare prin organizarea ședințelor periodice, instruirilor, atelierelor de lucru etc. Acest exercițiu deja demarat vizează abordarea aplicării corespunzătoare a prevederilor legale și furnizarea de informații referitoare la bunele practici internaționale în domeniu.

Prioritățile în supravegherea bancară ale Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada 2026-2027

I. Guvernanța corporativă

II. Modelul de afaceri și strategia

III. Riscul de credit

IV. Riscul operațional

V. Riscul de lichiditate

VI. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

VII. Analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți și de decontare și serviciilor de plată

VIII. Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

I. Guvernanța corporativă

II. Modelul de afaceri și strategia

III. Riscul de credit

IV. Riscul operațional

V. Riscul de lichiditate și finanțare

VI. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

VII. Analiza și evaluarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți, de decontare, precum și a serviciilor de plată

VIII. Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului