Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Conturile internaționale în anul 2019 (date provizorii) – materialul analitic integral
Panelul cu principalii indicatori ai conturilor internaționale
Deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova, în anul 2019, s-a redus atât ca valoare absolută (-4,3 la sută comparativ cu anul 2018), cât și relativ la PIB (constituind -9,7 la sută față de -10,6 la sută în 2018), însă evoluția articolelor componente ale contului curent a fost neuniformă pe parcursul anului. Cu toate că balanța comerțului exterior cu bunuri în anul 2019 a avut, ca de obicei, o contribuție negativă la contul curent, în a doua jumătate a anului s-a îmbunătățit datorită creșterii mai accelerate a exporturilor comparativ cu importurile. În pofida evoluției nefavorabile a prețurilor la bunurile exportate, valoarea exporturilor a crescut grație majorării volumelor fizice. Din punct de vedere geografic, cea mai mare contribuție la creșterea exporturilor a venit de la categoria „alte țări” (altele decât UE și CSI), exporturile către acestea majorându-se cu 26,6 la sută față de anul 2018. Exporturile către țările UE au crescut cu 1,8 la sută, iar către țările CSI – cu 4,6 la sută.
Majorarea importului de bunuri, alimentată de sporirea formării brute de capital fix și de creșterea consumului final al gospodăriilor casnice, s-a încetinit pe parcursul anului, până la stagnare în trimestrul IV 2019. Aceasta se explică prin faptul că, deși veniturile populației au crescut în anul 2019, în a doua jumătate a anului ritmurile de creștere a salariilor și a pensiilor s-au diminuat. Creșterea remiterilor, totodată, a fost modestă. Cu toate că prețurile la bunurile importate au scăzut, valoarea importurilor a crescut ca urmare a majorării volumelor fizice.
Balanța comerțului exterior cu servicii, spre deosebire de balanța bunurilor, a avut o dinamică negativă în a doua jumătate a anului 2019, deși a rămas excedentară. Declinul înregistrat în balanța serviciilor a fost, în mare parte, legat de scăderea semnificativă a exporturilor de servicii de transport de mărfuri cu alte mijloace de transport și aerian. În cazul transportului aerian, nu este un fenomen local, ci exogen, deoarece în conformitate cu comunicatul publicat de IATA, anul 2019 a fost la nivel global cel mai prost din ultimii zece ani pentru transportul aerian de mărfuri.
Totodată, impactul negativ a fost estompat de creșterea semnificativă a exporturilor de servicii de informatică, care, în anul 2019, au depășit exporturile de băuturi alcoolice.
Dinamica excedentului veniturilor primare, de asemenea, s-a temperat în a doua jumătate a anului, în mare parte din cauza creșterii substanțiale a plăților de dividende investitorilor direcți nerezidenți.
O inversare a tendinței se constată și pentru veniturile secundare, al căror excedent a crescut în a doua jumătate a anului 2019, după o scădere înregistrată în prima jumătate, ceea ce se explică atât prin reluarea asistenței tehnice din exterior, cât și prin continuarea creșterii transferurilor personale.
În contul financiar al balanței de plăți a fost înregistrată o creștere considerabilă a intrărilor nete de capital sub formă de investiții străine directe (în special, în trimestrul II 2019), care pe parcursul anului 2019 au constituit 5,0 la sută relativ la PIB. O altă evoluție a fost reluarea creditării externe începând cu trimestrul II 2019, după suspendarea parțială a acesteia la începutul anului în contextul incertitudinii legate de alegerile parlamentare. Cu toate acestea, principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent în anul 2019 au fost activele sub formă de numerar și depozite ale populației.
Mai multe detalii pot fi găsite în materialul analitic integral pentru conturile internaționale (sus), precum și în materialele analitice separate pentru balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă, publicate pe pagina web oficială a BNM:
Seriile statistice în Baza de date interactivă:
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare