Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Conturile internaționale pentru trimestrul III 2019 (date provizorii) – materialul analitic integral
Panelul cu principalii indicatori ai conturilor internaționale
Contul curent al balanței de plăți a Republicii Moldova, pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2019, s-a caracterizat, în general, prin continuarea tendinței de creștere a deficitului, însă evoluția articolelor componente ale contului curent a fost neuniformă, trimestrul III 2019 arătând o dinamică deosebită de cea a trimestrelor precedente.
Cu toate că balanța comerțului exterior cu bunuri în ianuarie-septembrie 2019 a avut, ca de obicei, o contribuție negativă la contul curent, în trimestrul III 2019 ea s-a îmbunătățit datorită creșterii mai accelerate a exporturilor de bunuri comparativ cu importurile. În pofida evoluției nefavorabile a prețurilor la bunurile exportate (-5,1 la sută, -4,3 la sută și -5,1 la sută în primele trei trimestre ale anului 2019, respectiv), valoarea exporturilor a crescut grație majorării volumelor fizice (+13,8 la sută, +3,1 la sută și +8,7 la sută, respectiv). Din punct de vedere geografic, exporturile de bunuri către piețele tradiționale – UE și CSI – s-au diminuat față de ianuarie-septembrie 2018 (-3,7 la sută și -1,6 la sută), în timp ce categoria „alte țări” a înregistrat o majorare semnificativă a exportului de bunuri (+49,1 la sută).
Majorarea importului de bunuri în ianuarie-septembrie 2019 a fost alimentată de sporirea formării brute de capital fix, care poate fi asociată cu reducerea presiunii fiscale. De asemenea, la majorarea importului a contribuit și creșterea consumului final al gospodăriilor casnice, determinată atât de creșterea veniturilor salariale și a remiterilor personale (deși creșterea remiterilor a fost modestă), cât și de majorarea substanțială a volumului de credite noi de consum acordate rezidenților de către băncile licențiate (+34,3 la sută comparativ cu primele nouă luni ale anului 2018). Cu toate că prețurile la bunurile importate au scăzut (-2,1 la sută, -3,4 la sută și -4,3 la sută în primele trei trimestre ale anului 2019, respectiv), valoarea importurilor a crescut ca rezultat al majorării volumelor fizice (+5,1 la sută, +6,0 la sută și +6,1 la sută, respectiv). Din cauza că prețurile bunurilor importate au scăzut într-o măsură mai mică decât prețurile bunurilor exportate, raportul de schimb în comerțul exterior cu bunuri și-a continuat tendința de înrăutățire, începută în anul 2018.
Balanța comerțului exterior cu servicii, spre deosebire de balanța bunurilor, a avut o evoluție negativă în trimestrul III 2019, deși pe parcursul primelor două trimestre dinamica a fost pozitivă. Trendul s-a inversat și pentru veniturile primare, al căror excedent s-a diminuat în trimestrul III 2019 din cauza creșterii substanțiale a veniturilor din investiții directe sub formă de dividende plătite nerezidenților, cu toate că în prima jumătate a anului 2019 balanța pozitivă a veniturilor primare a fost în creștere. O inversare a tendinței se constată și pentru veniturile secundare, al căror excedent a crescut în trimestrul III 2019, după o scădere înregistrată în primele două trimestre ale anului, ceea ce se explică atât prin reluarea asistenței tehnice din exterior, cât și prin continuarea creșterii transferurilor personale.
Astfel, constatăm că balanța contului curent a continuat să se deterioreze, însă factorii care au stat la baza acestei deteriorări în trimestrul III 2019 au fost diferiți de cei obișnuiți. Dacă balanța comerțului exterior cu bunuri, de obicei, are principala contribuție negativă la evoluția contului curent, în trimestrul III 2019 impactul ei a fost pozitiv, iar deteriorarea contului curent a avut alte două surse principale: majorarea însemnată a dividendelor plătite investitorilor străini direcți și evoluția negativă a balanței serviciilor.
În contul financiar al balanței de plăți a fost înregistrată o creștere considerabilă a intrărilor nete de capital sub formă de investiții străine directe (în special, în trimestrul II 2019), care pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2019 au constituit 5,9 la sută relativ la PIB. Efectiv, însă, majorarea intrărilor de investiții directe nu a avut o contribuție resimțită în calitate de sursă de finanțare a deficitului de cont curent, fiind parțial contrabalansată de sporirea concomitentă a ieșirilor de capital sub formă de credite comerciale și avansuri.
O altă evoluție a fost reluarea creditării externe începând cu trimestrul II 2019, după suspendarea parțială a acesteia la începutul anului în contextul incertitudinii legate de alegerile parlamentare. Concomitent, rambursările de împrumuturi primite anterior au înregistrat valori echivalente cu tragerile noi, astfel încât impactul net al împrumuturilor externe a fost nesemnificativ. Astfel, în ianuarie-septembrie 2019, principala sursă de acoperire a necesarului de finanțare au fost activele sub formă de numerar și depozite ale populației.
Mai multe detalii privind evoluţia conturilor internaţionale pot fi găsite în materialele analitice publicate pe pagina web oficială a BNM:
Seriile statistice în Baza de date interactivă:
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare