I. Valoarea financiară netă

Valoarea financiară netă (VFN)¹ a economiei naționale la 31.03.2025 a constituit -100,0 mld. lei, fiind în descreștere comparativ cu valoarea de -91,1 mld. lei înregistrată la 31.12.2024. Astfel, economia națională rămâne în continuare net debitoare față de sectorul „Restul lumii”. Evoluția din trimestrul I 2025 s-a datorat creșterii mai accentuate a stocului pasivelor (+1,1 la sută față de finele anului 2024) comparativ cu cel al activelor (+0,2 la sută).

Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, la fel ca în perioadele precedente, pe poziția de debitor net (a se vedea tabelul de mai jos).

Tabel. 1 Valoarea financiară netă pe sectoare² în trimestrul I 2025, miliarde lei³

Sectorul administrației publice a înregistrat o valoare financiară netă negativă de -24,1 mld. lei, fiind în descreștere cu 15,3 la sută comparativ cu valoarea de -28,5 mld. lei înregistrată la finele anului 2024.

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează, în continuare, cea mai mare valoare financiară netă debitoare (negativă), la 31.03.2025 aceasta a constituit -285,5 mld. lei, în creștere cu 3,6 la sută.

Sectorul gospodăriilor populației a avut cel mai semnificativ impact negativ asupra modificării valorii financiare nete a economiei naționale prin contribuția sa de -4,6 puncte procentuale (diagrama 1). Valoarea financiară netă a acestui sector s-a diminuat cu 1,8 la sută și a constituit 227,8 mld. lei. Această descreștere este determinată de majorarea pasivelor cu 7,6 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2024.

Valoarea financiară netă negativă a societăților financiare s-a diminuat cu 4,0 la sută, până la nivelul de -18,2 mld. lei.

Diagrama 1. Contribuția sectoarelor instituționale la modificarea valorii financiare nete a economiei naționale, miliarde lei

Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale înregistrată la finele trimestrului I 2025 și produsul intern brut (PIB) s-a diminuat cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu 31.12.2024 și a constituit -30,4 la sută (diagrama 2).

Diagrama 2. Raportul dintre valoarea financiară netă și PIB, pe sectoare (%)

II. Structura instrumentelor financiare

Structura activelor și angajamentelor sectoarelor economiei naționale diferă în funcție de tipul activităților principale specifice sectorului și de resursele disponibile ale acestuia (diagrama 3).

Diagrama 3. Structura și dinamica activelor și pasivelor financiare ale sectoarelor instituționale, miliarde lei

Sectorul societăților financiare a deținut active financiare în valoare totală de 329,7 mld. lei (-0,6 la sută comparativ 31.12.2024), fiind formate, preponderent, din titlurile de natura datoriei procurate (39,4 la sută), împrumuturile acordate (32,3 la sută) și numerar și depozite (21,5 la sută). Pasivele au totalizat 347,9 mld. lei, diminuând-se cu 0,8 la sută. În structura acestora, partea majoră a fost deținută de numerar și depozite care a constituit 65,3 la sută.

Activele sectorului gospodăriilor populației au constituit 285,3 mld. lei (-0,05 la sută comparativ cu 31.12.2024), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și din numerar și depozite: 56,8 la sută și 38,2 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 57,5 mld. lei (+7,6 la sută), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (91,9 la sută din totalul pasivelor sectorului).

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 124,9 mld. lei (-0,5 la sută). Ponderea majoră în structura lor este deținută de numerar și depozite (51,8 la sută în totalul activelor financiare). Acest sector este, totodată, cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care la 31.03.2025 au constituit 410,4 mld. lei (+2,3 la sută comparativ cu situația din 31.12.2024) și au fost formate, în mare parte, din capitalul propriu (59,3 la sută din totalul pasivelor sectorului dat) și împrumuturile contractate (23,5 la sută).

Activele financiare ale sectorului guvernamental la finele trimestrului I 2025 au însumat 107,8 mld. lei (+3,9 la sută) și sunt reprezentate, preponderent, de participațiile în capitalul entităților din alte sectoare (58,8 la sută). Pasivele sectorului s-au diminuat cu 0,2 la sută și au constituit 131,9 mld. lei. Acestea au fost formate în proporție de 54,1 la sută din împrumuturile contractate și 32,0 la sută din titluri de natura datoriei emise.

În calitate de instrument de finanțare a economiei naționale, împrumuturile au constituit 26,4 la sută din totalul pasivelor. La sfârșitul trimestrului I 2025 acestea au însumat 250,1 mld. lei, în creștere cu 1,6 la sută față de sfârșitul trimestrului IV 2024. Împrumuturile externe au constituit 123,3 mld. lei, ceea ce reprezintă 49,3 la sută din totalul împrumuturilor primite (diagrama 4). Partea majoră de (57,0 la sută) din aceste împrumuturi au fost oferite administrației publice, care au fost urmate de societățile comerciale nefinanciare (34,8 la sută). Alte instituții financiare monetare, care cuprind băncile comerciale și asociațiile de economii și împrumut, licență ”B”, au creditat economia națională cu 90,2 mld. lei (+6,9 la sută).                                   

Diagrama 4. Structura împrumuturilor acordate și primite între sectoarele instituționale ale economiei, miliarde lei

Notă: S.1 - Economia națională, S.11 - Societăți comerciale nefinanciare; S.121 - Banca centrală; S.122 - Alte instituții financiare monetare; S.125 - Alți intermediari financiari; S.128 - Societăți de asigurare; S.13 - Administrația publică; S.14+S15 - Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației; S.2 - Restul lumii.

Sectoarele instituționale care au beneficiat cel mai mult de împrumuturi au fost societățile comerciale nefinanciare (38,6 la sută), administrația publică (28,5 la sută) și gospodăriile populației (21,1 la sută).

III. Datoria sectoarelor instituționale

Datoria totală⁵ pe economia națională a însumat 629,3 mld. lei (+0,8 la sută comparativ cu situația din 31.12.2024). Sectorul financiar, drept urmare a funcțiilor sale de intermediar financiar, reprezintă sectorul cu cea mai mare datorie totală (273,0 mld. lei sau 43,4 la sută din totalul datoriei pe economia națională). Sectorului societăților comerciale nefinanciare îi revin 166,9 mld. lei sau 26,5 la sută din totalul datoriei, iar sectoarelor administrației publice și gospodăriilor populației 131,9 mld. lei (21,0 la sută) și 57,5 mld. lei (9,1 la sută), respectiv.

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economiei naționale și PIB, la 31 martie 2025, a constituit 191,5 la sută, fiind cu 1,3 puncte procentuale mai mic decât indicatorul respectiv la 31 decembrie 2024 (diagrama 5).

Diagrama 5. Raportul dintre datoria totală a sectoarelor instituționale și PIB, %

Din perspectiva instrumentelor financiare incluse în datoria totală, partea majoră a revenit împrumuturilor contractate (39,7 la sută). Ponderea instrumentelor financiare în datoria totală a fiecărui sector al economiei naționale este corelată și cu specificul sectoarelor (diagrama 6). Numerarul și depozitele, care reprezintă 36,1 la sută din datoria totală a economiei naționale, sunt specifice doar societăților financiare și reprezintă 83,2 la sută din datoria totală a sectorului dat.

Diagrama 6. Structura datoriei totale în trimestrul I 2025, %

Mai multe detalii:

Prezentarea grafică

Datele dinamice

Datele pe sectoare

Matricea de la cine către cine

Diagrame

Infografic:

          Metodologia de compilare a bilanțurilor sectoriale în Republica Moldova

Conturile financiare ale Republicii Moldova (date experimentale)

1. Valoarea financiară netă reprezintă diferența dintre totalul activelor financiare și totalul pasivelor financiare, înregistrate de un anumit sector al economiei naționale.

2. Conform metodologiei, există o diferență între valoarea financiară netă a economiei naționale totale și restul lumii, deoarece nu există sector - contra partea pentru aurul monetar.

3. Notă: În materialul prezentat în tabel și diagrame, datele agregate ar putea să nu corespundă exact sumei componentelor din cauza rotunjirilor matematice.

4. Sectorul gospodăriilor populației include și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul acestora.

5. Datoria totală a unui sector este definită ca suma tuturor pasivelor unui sector datorate altor sectoare ale economiei naționale și sectorului „Restul lumii”, cu excepția acțiunilor și participațiilor la fondurile de investiții și a instrumentelor financiare derivate.