Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 7 mai 2026, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:

1. Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 6,50 la sută anual.
2. Se stabilesc ratele de dobândă:
     a) la creditele overnight, la nivelul de 8,50 la sută anual;
     b) la operațiunile repo, la nivelul de 6,75 la sută anual;
     c) la depozitele overnight, la nivelul de 4,50 la sută anual.
3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 18,0 la sută din baza de calcul.
4. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 26,0 la sută din baza de calcul.

Banca Națională a adoptat această decizie din necesitatea configurării politicii monetare de natură să atenueze presiunile la adresa procesului inflaționist în contextul intensificării efectelor conflictului din Orientul Mijlociu, reflectate prin creșterea prețurilor internaționale la resursele energetice, produsele alimentare și la materiile prime și impactul acestora asupra prognozei activității economice regionale, precum și a politicilor monetare și fiscale promovate de economiile importante.

În aceste condiții, prognoza actuală a inflației pe termen scurt și mediu accentuează certitudinea că rata anuală a inflației în următoarele luni ale anului 2026 va depăși limita superioară a coridorului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută anual.

Traiectoria ascendentă a inflației pe parcursul anului curent, în contextul unui caracter inflaționist al balanței riscurilor aferente rundei de prognoză actuale, indică necesitatea inițierii măsurilor de politică monetară distincte conduitei cu specific restrictiv pentru asigurarea condițiilor monetare din perspectiva realizării obiectivului fundamental al Băncii Naționale pe termen mediu.

Astfel, decizia BNM de majorare a ratei de bază este orientată spre combaterea presiunilor inflaționiste, a efectelor de runda a doua de la șocurile de ofertă și ancorarea așteptărilor inflaționiste cu scopul readucerii ratei anuale a prețurilor de consum în coridorul de variație de la ținta inflației.

BNM va continua să monitorizeze cu precauție situația macroeconomică internă și cea externă, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu și este pregătită să utilizeze, la necesitate, instrumentele de care dispune în vederea atingerii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor.

Inflația anuală a constituit 5,81 la sută în luna martie 2026, fiind cu 0,75 puncte procentuale superioară față de luna precedentă și menținându-se pentru a treia lună consecutiv în limitele intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la țintă inflației pe termen mediu de 5,0 la sută.

Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflației a înregistrat nivelul de 5,24 la sută și a fost nesemnificativ peste nivelul anticipat în cadrul prognozei din Raportul asupra inflației, februarie 2026, ca urmare a sporirii prețurilor la produsele energetice în condițiile tensiunilor geopolitice. 

Mediul extern, în trimestrul I 2026, a fost caracterizat printr-o amplificare a riscurilor geopolitice și macroeconomice. Prețul petrolului Brent și cotațiile europene la gazele naturale au crescut odată cu declanșarea războiului în Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie 2026, și a închiderii Strâmtorii Ormuz. În luna martie dolarul SUA s-a apreciat, iar moneda unică europeană a înregistrat cea mai mare depreciere din luna iulie 2025. În aceste condiții, s-au accentuat presiunile inflaționiste și s-au modificat așteptările piețelor, ceea ce poate duce la modificarea caracterului măsurilor de politică monetară aplicate de unele bănci centrale, anticipând majorarea ratele dobânzilor de politică monetară pe parcursul anului 2026.

Economia zonei euro, în trimestrul I 2026, a înregistrat o creștere de 0,8 la sută, fiind în continuare influențată de cererea externă fragilă, prețurile ridicate la produsele energetice și de incertitudinea geopolitică. În această conjunctură, perspectivele creșterii economice pentru zona euro au fost reduse, iar prognoza inflației medie anuale este superioară țintei BCE. Războiul din Orientul Mijlociu afectează prețurile internaționale la produsele alimentare: prin diminuarea ofertei de produse și scăderea cererii de export. Cotațiile la produsele cerealiere la începutul lunii mai prezintă o majorare din cauza creșterii prețurilor fertilizanților, a riscului geopolitic și a îngrijorărilor privind scăderea ofertei susținute de condițiile meteo nefavorabile. Astfel, se anticipează majorarea prețurilor internaționale la produsele alimentare în anii 2026-2027.

Activitatea economică. Datele publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului reflectă o perspectivă favorabilă pentru creșterea economică din trimestrul I 2026. Astfel, în lunile ianuarie-februarie 2026, producția industrială a consemnat o creștere de 2,8 la sută, comerțul interior cu amănuntul s-a majorat în medie cu 16,3 la sută, iar cel cu ridicata a scăzut cu 0,4 la sută. Totodată, rata anuală a exporturilor a înregistrat un nivel de 11,6 la sută, în timp ce rata anuală a importurilor s-a diminuat cu 0,6 la sută. Producția globală agricolă s-a majorat cu 8,6 la sută în trimestrul I 2026 comparativ cu același trimestrul din anul precedent.

Din perspectiva surselor de finanțare a consumului, în trimestrul I 2026, transferurile de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice s-au majorat cu 10,4 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Condițiile monetare. În trimestrul I 2026, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o tendință descendentă, iar la depozitele noi în lei și-a continuat trendul crescător sub impactul măsurilor anterioare de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la credite a constituit 9,06 la sută, în diminuare cu 0,06 puncte procentuale, iar cea la depozite – 5,11 la sută, în creștere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul IV 2025. Pe parcursul trimestrului I 2026, volumul creditelor în lei s-a majorat, iar volumul depozitelor s-a micșorat față de trimestrul I 2025.

De menționat că, lichiditatea excesivă a însumat 5,2 miliarde lei în trimestrul I 2026, fiind în creștere cu 0,7 miliarde lei față de trimestrul IV 2025.

Prognoza. Pe parcursul anului curent, rata anuală a inflației va avea o tendință ascendentă, iar începând cu trimestrul I 2027 va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză. De menționat că, în trimestrul II 2026, rata anuală a inflației se va plasa la limita superioară a intervalului de variație, iar ulterior, pentru trei trimestre consecutive, o va depăși și începând cu trimestrul II 2027 va reveni în limitele intervalului unde se va menține până la sfârșitul perioadei de prognoză. Inflația medie anuală pentru anii 2026 și 2027 va fi de 7,0 la sută și 5,8 la sută, respectiv, fiind majorată cu 2,0 și 1,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Revizuirea în sens ascendent a prognozei ratei anuale a inflației față de cea din Raportul asupra inflației, februarie 2026 este determinată de estimarea unei creșteri mai mari a prețurilor internaționale la petrol, nivelul mai înalt al prețurilor internaționale la produsele alimentare pe întreaga perioadă comparabilă, traiectoria superioară a inflației importate în anul 2026, proiecția inflației pe termen scurt în creștere alimentată de efectele de runda a doua de pe urma sporirii prețurilor la combustibili în contextul războiului din Orientul Mijlociu și inflația efectivă mai mare decât s-a anticipat în trimestrul I 2026.

Riscurile și incertitudinile. În anticiparea continuării războiului din Orientul Mijlociu și accentuarea efectelor adverse ale acestuia asupra piețelor internaționale, balanța riscurilor asociate rundei curente de prognoză a inflației pe termen mediu prezintă o tendință inflaționistă. 

Astfel, principalele riscuri și incertitudini la adresa evoluției pe termen mediu a inflației provin din mediul extern, cum ar fi: conflictul din Orientul Mijlociu cu repercusiuni asupra prețului petrolului și a gazelor naturale, războiul din Ucraina, majorarea prețurilor internaționale la produsele alimentare și la materii prime, încetinirea economiei zonei euro și creșterea inflației externe. În același timp, incertitudinile și riscurile majore asupra inflației sunt asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate, nesiguranței cu privire la producția agricolă din anul curent și vulnerabilității prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice, precum și finanțării externe și impulsului fiscal.

Raportul asupra inflației, mai 2026, care conține analiza situației economice interne și a celei externe, de asemenea, prognoza pe termen mediu a inflației, va fi publicat pe 14 mai 2026.

Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 18 iunie 2026, conform calendarului aprobat.

Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară