Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.4, noiembrie 2014
Anul 2014 a fost marcat de un şir de sancţiuni economice dintre vest şi est care au amplificat incertitudinea şi riscurile din regiune. Prin urmare, perspectivele de revigorare anunţate de prognozele instituţiilor internaţionale pentru economia europeană şi economia rusă au fost umbrite de sancţiunile reciproce impuse pe parcursul anului curent.
Pe lângă deteriorarea mediului extern, ce presupune o influenţă negativă asupra exporturilor şi remiterilor, perspectivele activităţii economice a Republicii Moldova au fost afectate în direcţia diminuării de interdicţiile la exportul anumitor produse încă din toamna anului 2013, iar pe parcursul anului curent acestea au fost extinse în contextul pregătirii şi semnării Acordului de Asociere cu UE. Aceste sancţiuni au fost un răspuns al Federaţiei Ruse la semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană pentru a proteja piaţa rusă de produsele europene care ar putea ajunge prin Republica Moldova, fiind argumentate prin pretinse încălcări cu privire la calitatea produselor autohtone semnalate de către Serviciul sanitar rus „Rospotrebnadzor”. O parte din impactul acestor sancţiuni a fost deja sesizată la sfârşitul anului precedent şi în prima parte a anului curent şi care vor reprezenta un impediment în activitatea economică şi în perioadele următoare. Totuşi, gradul de intensitate a acestora va fi determinat în mare parte de eforturile producătorilor, dar şi a autorităţilor de a redirecţiona mărfurile autohtone pe pieţe alternative de desfacere.
Astfel, şirul sancţiunilor a început în septembrie 2013 prin interzicerea de către Federaţia Rusă a importului de producţie vinicolă din Republica Moldova, acuzând calitatea proastă a acesteia. Măsura a venit la scurt timp după ce oficiali de la Moscova au declarat că, odată cu apropierea Republicii Moldova de UE, va avea de suferit comerţul dintre cele două state. (Amintim că Rusia a aprobat o măsură similară şi în 2006, după care vinurile moldoveneşti au revenit treptat pe piaţa rusă). Efectul acestei măsuri a fost sesizat în comerţul extern şi, prin urmare, în dinamica PIB deja spre sfârşitul anului precedent, astfel încât ritmul anual de creştere a exporturilor de vinuri care, în cea mai mare parte, erau orientate spre Rusia, a început să fie unul pronunţat negativ. În trimestrul IV, 2013, exporturile de vinuri s-au contractat cu 21.9 la sută, generând o contribuţie negativă de minus 1.7 puncte procentuale la dinamica exporturilor totaleExprimate în dolari SUA conform datelor balanţei de plăţi a Republicii Moldova (graficul nr. 1). Efectul interdicţiei s-a accentuat în anul 2014. În trimestrul I, exporturile de vinuri au înregistrat un declin pronunţat (minus 38.0 la sută), iar contribuţia negativă a acestora a fost atât de semnificativă încât a adus ritmul anual al exporturilor totale în teritoriu negativ (minus 2.8 la sută). Declinul exporturilor de vinuri a continuat şi în trimestrul II, 2014 (minus 36.9 la sută). Totuşi, contribuţia negativă semnificativă a acestora (minus 2.9 puncte procentuale) a fost compensată de exporturile de alte produse, astfel încât exporturile totale au înregistrat o creştere de 9.7 la sută, fiind un factor determinant în creşterea economică din această perioadă. De menţionat că, urmare a acestui embargo, în nouă luni producţia de vinuri exportate s-a diminuat cu 40.72 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă circa 0.5 la sută din PIB.
În semestrul I, 2014, Federaţia Rusă a ameninţat că va adopta mai multe măsuri de protecţie a economiei ruse în caz de semnare a acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
Următorul embargo a fost instituit în luna aprilie 2014. Astfel, Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fito-sanitară din Federaţia Rusă a interzis importul de carne procesată din Republica Moldova, pentru nerespectarea normelor Uniunii Vamale. Totuşi, impactul acestuia a fost limitat, având în vedere volumul exportului relativ mic de mezeluri şi carne pe piaţa rusă.
În luna iulie, după semnarea acordului de asociere, Serviciul sanitar rus „Rospotrebnadzor” a decis să interzică importul de conserve de fructe şi legume din Republica Moldova. Administraţia „Rospotrebnadzor” şi-a argumentat decizia făcând referire la încălcarea legislaţiei ruse cu privire la protecţia drepturilor consumatorilor, fără a oferi detalii concrete.
Totodată, la 1 august 2014, prim-ministrul Federației Ruse a semnat o decizie prin care a instituit noi bariere economice în importul de produse din Republica Moldova. Decizia (care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2014) prevede taxe vamale pentru 19 categorii de produse, inclusiv fructe, legume, vin, carne, cereale, zahăr și mobilă. Aceste taxe sunt egale cu cele prevăzute pentru ţările care nu fac parte din Uniunea Vamală.
Efectul embargoului la conservele din fructe şi legume, precum şi cel al introducerii taxelor vamale la importul unor produse din Republica Moldova vor fi simţite atât în a doua parte a anului 2014, cât şi în anul viitor. Structura exporturilor RM relevă faptul că mărfurile vizate de interdicţii şi taxe la produsele exportate în Federaţia Rusă sunt cuprinse în grupele de mărfuri, care au constituit circa 10.0 la sută din exportul total al Republicii Moldova în anul 2013. Acest fapt conturează, cu o anumită aproximaţie, impactul potenţial maxim al acestor interdicţii (graficul nr.2).
Acest impact urmează a fi diminuat de decizia Uniunii Europene de a dubla cotele la export la fructele moldoveneşti. Totodată, Comisia Europeană a propus ca aplicarea provizorie a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană să intre în vigoare la 1 septembrie și a dublat cotele de export pentru trei tipuri de fructe moldovenești, ca măsură excepțională, începând cu 1 august până la finele anului 2015.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare