Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.2, mai 2016
Anul 2015 poate fi caracterizat prin metamorfoza tendinţelor din economia mondială. Astfel, conform primelor estimări ale Fondului Monetar Internaţional, în anul 2015, economia mondială a avansat în medie cu 3.1 la sută, acesta fiind cel mai mic ritm de după criza din 2008-2009 (graficul nr.1). Totodată, un ritm similar de creştere a fost atestat în anul 2008, când primul val al crizei a provocat stagnarea economiilor avansate. Ulterior, în 2009, economia mondială în medie a stagnat, dată fiind contrapunerea ritmului de creştere de 3.1 la sută din economiile emergente şi în curs de dezvoltare şi declinul de 3.4 la sută al economiilor avansate. Însă, în 2015, la nivel global situaţia are o conotație diferită, ritmul redus de creştere al economiei mondiale a fost determinat de temperarea semnificativă din economiile emergente şi în curs de dezvoltare.
Per ansamblu, în anul 2015 economiile emergente şi în curs de dezvoltare au crescut în medie cu 4.0 la sută. Focarul temperării creşterii medii a economiilor emergente reprezintă trei economii din grupul BRICS şi anume China, Federaţia Rusă şi Brazilia. Economia chineză a prezentat în 2015 primele semnale ale supraîncălzirii economiei – turbulenţele de la bursa chineză, deprecierea yuanului chinezesc de către autorităţi pentru a concura cu alte monede de circulaţie internaţională, dar şi scăderea cererii externe, în special cea din zona euro.
Economia Federaţiei Ruse s-a contractat cu 3.7 la sută în 2015, după ce la începutul anului 2014 Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi ţările satelit ale blocului vestic au impus un şir de sancţiuni economice ca răspuns la conflictul ruso-ucrainean. Un alt factor care a doborât economia rusă a fost declinul preţurilor la petrol începând cu sfârşitul anului 2013, drept urmare a căruia rubla rusească s-a depreciat semnificativ. De exemplu, la 31 decembrie 2015 preţul petroluluiPentru calcule au fost utilizate valorile zilnice de închidere a cotaţiei ICE Brent Crude Oil. a fost cu 66.4 la sută mai mic decât la 31 decembrie 2013, analog în perioada respectivă rubla rusească depreciindu-se cu 122.7 la sută. Din graficul nr.3 se observă că cea mai mare parte a deprecierii ruble rusești (58.8 la sută) s-a atestat în anul 2015, ca răspuns la reducerea în medie cu 47.5 la sută a preţurilor la petrolul Urals. Unul din efectele cele mai vizibile a fost inflaţia de două cifre, în luna martie 2015 fiind atins nivelul maxim din anul 2002 al inflaţiei anuale de 16.9 la sută.
În 2015, economia Braziliei s-a contractat cu 3.8 la sută. Principalii factori ai crizei braziliene au fost scăderea prețurilor la materiile prime, încetinirea cererii din China, creșterea dolarului SUA pe piața internaţională, devalorizarea yuanului și, desigur, criză politică internă. Ca rezultat, Brazilia s-a confruntat cu o inflaţie de doua cifre, prăbușirea monedei locale, recesiunea și creșterea șomajului, ceea ce s-a dovedit a fi nociv pentru economie, în condiţiile în care consumatorii, în ultimii ani, au utilizat în mod activ împrumuturi pentru a finanța consumul personal.
Ucraina a fost o altă economie care pe lângă premisele interne pentru contractarea economiei, a fost afectată şi de aprecierea dolarului SUA şi reducerea preţurilor mondiale la materiile prime. Din graficul nr.4 se observă vădit corelaţia semnificativă dintre evoluţia preţurilor mondiale la metale şi activitatea metalurgică din Ucraina. Astfel, în 2015, după alţi trei ani consecutivi de declin, indicele producţiei industriei metalurgice din Ucraina s-a redus în medie cu 16.1 la sută, după ce indicele preţurilor mondiale la metale s-a diminuat în medie cu 23.1 la sută.
La fel ca multe alte economii în curs de dezvoltare, economia Republicii Moldova a fost afectată de conjunctura regională. Astfel, presiunile generate de aprecierea dolarului SUA şi deprecierea valutelor din regiune, dar şi restricţiile la import aplicate de Federaţia Rusă începând cu a doua jumătate a anului 2013 au afectat semnificativ comerţul extern. Astfel, în 2015, leul moldovenesc s-a depreciat în medie cu 34.1 la sută comparativ cu dolarul SUA, iar exporturile s-au diminuat în medie cu 15.9, la sută, dintre care cu 33.1 la sută au scăzut exporturile către ţările CSI. Drept urmare a crizei din Federaţia Rusă, a deprecierii rublei rusești şi a noilor reguli de migraţie cu scop lucrativ în Federaţia Rusă, începând cu anul 2014, s-a atestat o contracţie a remiterilor, mediile anuale diminuându-se cu 7.7 la sută în 2014 şi cu -28.8 la sută în 2015. (graficul nr.5).
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare