Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.4, noiembrie 2012
Rata de politică monetară (rata de bază în cazul Republicii Moldova) reprezintă unul din instrumentele politicii monetare prin intermediul căruia autoritatea monetară a unei țări influențează cursul economiei naționale în corespundere cu obiectivele în vigoare. Rata de politică monetară este utilizată pentru a influența cererea de monedă. Atunci când autoritatea monetară coboară rata de politică monetară, ea stimulează interesul băncilor pentru refinanțare, respectiv acestea solicită mai multe împrumuturi, care se folosesc pentru creditarea economiei naționale. În situația inversă, a creșterii ratei de bază, banca centrală „scumpește” creditul său, descurajând practica de refinanțare și micșorând potențialul băncilor de a credita economia.
În cazul în care obiectivul principal al autorităților monetare este stabilitatea prețurilor, rata de politică monetară reprezintă un instrument indirect de influență pe termen mediu și lung al inflației. De exemplu, majorarea ratei de politică monetară, determină instituțiile financiare să opereze dobânzi mai mărite, ceea ce inhibă investițiile și consumul în favoarea economisirii. Astfel, scade cererea agregată și, dată fiind rigiditatea ofertei agregate față de politicile monetare, pe termen scurt se creează „excesul de ofertă”, ceea ce determină micșorarea prețurilor și, respectiv, un nivel mai scăzut al inflației. Diminuarea ratei reprezintă o alternativă pentru stimularea activității economiei în perioadele când cererea agregată se află sub nivelul potențial și pentru eliminarea presiunilor dezinflaționiste. Dintre țările CSI la regimul de țintire a inflației, în mod explicit sau implicit, au trecut în ultimii ani Armenia (2006), Georgia (2009) și Republica Moldova (2010). Alte țări din spațiul CSI, precum Federația Rusă, Ucraina, Kazahstan, Belarus sunt în proces de trecere la regimul de țintire a inflației. Țintirea prețurilor este promovată, de asemenea, de autoritățile monetare din Cehia (1997), Polonia (1999), Ungaria (2001), Turcia (2002), România (2005) etc.
În unele țări, politica monetară este orientată spre stabilitatea cursului de schimb. Modificarea ratei de politică monetară, în cazul respectiv, este utilizată pentru evitarea destabilizării cursului de schimb de la nivelul țintit, ca rezultat al presiunilor ce apar prin intermediul parității neacoperite a dobânzii. De regulă, deciziile de politică monetară sunt puternic corelate cu deciziile de politică monetară ale economiei, moneda căreia servește drept valută de referinţă. Prin urmare, acest fapt implică o independență redusă a politicii monetare. Acest tip de regim este întâlnit preponderent în țările asiatice (Hong Kong, Singapore, Sri Lanka etc.), fapt explicat de orientarea acestora spre export, însă, asemenea politici mai sunt actuale încă în unele țări din CSI, Bulgaria etc.
Totodată, rata de politică monetară a celor mai importanți jucători economici reprezintă un indicator mondial ce reflectă tendința economiei globale. Deciziile de politică monetară referitoare la rata de bază ale Sistemului Rezervelor Federale din SUA, Băncii Centrale Europene, Băncii Poporului din China, Băncii Angliei sunt importante pentru piețele financiare, modificările acestora cauzând schimbări majore în operațiunile financiare mondiale. De exemplu, reducerea la începutul lunii iulie curent a ratei de politică monetară de către Banca Centrală Europeană și Banca Poporului din China au convins bursele internaţionale de iminentul regres al economiei globale, ceea ce a determinat o micșorare semnificativă a prețului la petrol și a prețurilor la alte materii prime.
În anul 2012, ca urmare a crizei din zona euro și perturbării comerțului mondial, dar și a atenuării tensiunilor proinflaționiste, mai multe țări au decis să micșoreze rata de politică monetară, cu scopul susținerii activității economiilor naționale și pentru a nu permite o eventuală recesiune economică. Totodată, luând în calcul intervalul de timp în care se propagă impulsul de la micșorarea ratei de politică monetară, anticiparea fenomenului dezinflaționist și luarea deciziilor preventive au condus la obținerea unor rezultate pozitive pentru unele autorități monetare. Începând cu luna ianuarie, timp de trei luni consecutiv, Banca Națională a Moldovei a micșorat rata de politică monetară cu câte 1.0, 2.0 și 2.0 puncte procentuale respectiv, până la nivelul de 4.5 la sută. Pentru o analiză comparativă mai aprofundată, în tabelul 1 sunt descrise unele din deciziile de politică monetară ale unor țări vecine și ale unor economii importante:
Tabel 1. Deciziile de politică monetară în anul 2012 ale unor economii vecine și ale unor economii importante
Țara |
Politica monetară |
Inflația țintită în anul 2012 |
Inflația în luna anterioară deciziei de politică monetară |
Data modificării ratei de politică monetare |
Rata de politică monetară |
||
anuală |
lunară |
Nemodificată |
Modificată |
||||
Armenia |
Țintirea inflației |
4% ± 1.5 pp |
Începând cu 6 septembrie 2011 - 8.0% |
||||
Georgia |
Țintirea inflației |
6.0% |
2.0 |
0.5 |
18 ianuarie 2012 |
6.75 |
6.5 |
-2.2 |
-0.2 |
25 aprilie 2012 |
6.5 |
6.25 |
|||
-2.1 |
0.0 |
23 mai 2012 |
6.25 |
6.0 |
|||
-3.3 |
-0.9 |
20 iunie 2012 |
6.0 |
5.75 |
|||
Republica Moldova |
Țintirea inflației |
5% ± 1.5 pp |
7.8 |
0.2 |
6 ianuarie 2012 |
9.5 |
8.5 |
6.9 |
0.3 |
3 februarie 2012 |
8.5 |
6.5 |
|||
6.1 |
0.5 |
2 martie 2012 |
6.5 |
4.5 |
|||
Federaţia Rusă |
Stabilitatea prețurilor - trecerea la regimul de țintire a inflației |
5.0 - 6.0% |
5.9 |
0.1 |
14 septembrie 2012 |
8.0 |
8.25 |
România |
Țintirea inflației |
3.0% ± 1.0 pp |
3.1 |
0.2 |
6 ianuarie 2012 |
6.0 |
5.75 |
2.7 |
0.4 |
3 februarie 2012 |
5.75 |
5.5 |
|||
2.6 |
0.6 |
30 martie 2012 |
5.5 |
5.25 |
|||
SUA |
Ocuparea maximă a forței de muncă, prețuri stabile și rate moderate ale dobânzilor pe termen lung |
2.0% |
Începând cu 16 decembrie 2008 ratele dobânzilor se încadrează în intervalul 0.0 - 0.25% |
||||
Zona euro |
Țintirea inflației |
2.0% |
2.3 |
-0.1 |
11 iulie 2012 |
1.00 |
0.75 |
China |
Stabilitatea monedei și asigurarea creșterii economice |
- |
3.0 |
-0.3 |
7 iunie 2012 |
6.56 |
6.31 |
2.2 |
-0.5 |
5 iulie 2012 |
6.31 |
6.00 |
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare