Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.2, mai 2012
Conform articolului 4 al legii cu privire la BNM din 2006 obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Evoluţia preţurilor la bunuri şi servicii este reflectată de mai mulţi indicatori statistici cum ar fi indicele preţurilor de consum, indicele preţurilor producţiei industriale, deflatorul PIB etc.
Indicele preţurilor de consum (IPC) – este un indicator de evaluare, care caracterizează şi furnizează o estimare a evoluţiei de ansamblu a preţurilor la mărfurile cumpărate şi a tarifelor la serviciile utilizate de către populaţie pentru satisfacerea necesităţilor de trai într-o anumită perioadă faţă de o perioadă fixă.
La sfârşitul anului 2009, pentru a facilita realizarea obiectivului fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, dar şi pentru a cunoaşte mai bine procesele inflaţioniste din economia naţională, BNM împreună cu BNS au elaborat şi aprobat Metodologia privind calculul indicelui inflaţiei de bază. Această metodologie va contribui şi la perceperea şi urmărirea acţiunilor de politică monetară ale BNM de către publicul larg în contextul tranziţiei băncii centrale către un nou regim de politică monetară.
Indicele inflaţiei de bază este măsura ce reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul inflaţiei în cazul când efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice, conform acestei metodologii se efectuează prin eliminarea din inflaţia totală a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor intervenite în urma schimbării preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor meteorologice nefavorabile care au afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.
În rezultat Indicele Preţurilor de Consum este divizat în patru componente generale evoluţia cărora permite identificarea mai clară a originii şocurilor ce afectează procesul inflaţionist: inflaţia de bază, preţurile la produsele alimentare, preţurile reglementate şi preţurile la combustibil. Ponderea acestor componente în anul 2011 este reflectată în graficul nr. 1.
Totuşi, preţurile unor componente (telecomunicaţii, medicamente) cu ponderi semnificative (5.1 % şi 4.8 %, respectiv) atribuite iniţial inflaţiei de bază au demonstrat o evoluţie care nu oscilează în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă (graficul 3), dar au fost subiectul unor reglementări din partea autorităţilor centrale. Prin urmare, preţurile acestor sub-componente, de regulă, nu depind de cererea agregată şi nu pot fi influenţate prin acţiunile de politică monetară.
Mai mult, stabilitatea îndelungată a preţurilor la telecomunicaţii, dar şi diminuarea preţurilor la medicamente din anul precedent au avut un impact semnificativ de diminuare a inflaţiei de bază fapt ce este reflectat în graficul nr. 4 şi, în acest fel, acestea au distorsionat, într-o anumită măsură, mărimea presiunilor inflaţioniste existente în economie datorită excesului de cerere.
În acest sens, pentru a avea un indicator ce ar corespunde realităţii şi în baza cărora ar putea fi formulate concluzii şi recomandări obiective cu privire la măsurile de politică monetară, care ar fi necesare şi suficiente pentru a orienta cererea agregată către nivelul său de echilibru, a fost necesar de a efectua modificări în metodologia de calcul a inflaţiei de bază din anul 2009 prin includerea preţurilor la serviciile de telecomunicaţii şi medicamente în componentul servicii reglementate. În rezultatul schimbărilor efectuate în luna ianuarie 2012, ponderea preţurilor reglementate s-a majorat cu cca. 10 p.p. din contul sub-componentului inflaţia de bază, în timp ce cea a preţurilor alimentare şi a preţurilor la combustibil a rămas aceeaşi (graficul nr. 2). În acest fel, traiectoriile inflaţiei de bază şi a preţurilor reglementate din ediţia curentă a Raportului Inflaţiei reflectă schimbările sus-menţionate şi sânt diferite de cele din ediţiile anterioare ale Raportului Inflaţiei pentru perioada de până la finele anului 2011.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare