Raportul asupra inflației nr. 3, august 2019

Sumar

În trimestrul II 2019, rata anuală a inflației și-a continuat traiectoria ascendentă de la începutul anului curent, majorându-se de la 2,8 la sută în luna martie 2019 până la 4,4 la sută în luna iunie 2019. Această evoluție a fost susținută de unele presiuni din partea prețurilor la produsele alimentare, de deprecierea monedei naționale, precum și de unele presiuni din partea cererii agregate. Începând cu luna mai 2019, rata anuală a IPC s-a situat în intervalul țintei inflației. În cadrul subcomponentelor inflației a fost înregistrată o tendință ascendentă pentru inflația de bază și prețurile la produsele alimentare. Dinamica anuală a acestora a fost generată de deprecierea monedei naționale, excesul de cerere, precum și de incidența unor șocuri sectoriale. În cazul prețurilor la produsele alimentare, condițiile agrometeorologice adverse din anul precedent au cauzat creșterea pronunțată a prețurilor la legume și cartofi în prima jumătate a anului curent. În trimestrul II 2019, rata anuală a prețurilor reglementate s-a menținut în teritoriu negativ, reflectând, preponderent, impactul de la diminuarea tarifului la energia electrică din vara anului precedent, dar și a prețurilor la medicamente. În același timp, rata anuală a prețurilor la combustibili și-a continuat traiectoria descendentă din perioadele precedente. Rata medie anuală a inflației în trimestrul II 2019 a fost ușor superioară celei anticipate, fapt ce confirmă principalele ipoteze și concluzii aferente rundei de prognoză din luna aprilie 2019.

Statisticile macroeconomice și indicatorii bursieri din trimestrul II 2019 arată că economia mondială se temperează. Aceasta a determinat OPEC+ să prelungească, la ședința din iunie 2019, acordul de limitare a producției de petrol până în martie 2020, pentru a atenua consecințele reducerii cererii mondiale de petrol. De asemenea, Sistemul Rezervelor Federale și Banca Centrală Europeană au anunțat că intenționează în timpul apropiat să adopte măsuri de relaxare monetară. Deși pe termen scurt economiile emergente beneficiază de pe urma rebalansării capitalului financiar din economiile avansate spre cele emergente, pe termen lung acestea încearcă să se adapteze la reducerea cererii mondiale. De exemplu, Banca Centrală a Federației Ruse a redus rata de politică monetară pentru a contracara presiunile dezinflaționiste. Piețele financiare au salutat decizia SUA și a Chinei de la summitul G20 de a continua negocierile comerciale, dar și decizia SUA și a Iranului de a soluționa disensiunile geopolitice pe cale diplomatică. Totodată, în trimestrul II 2019 s-au înregistrat creșteri la prețurile internaționale la unele produse alimentare și minereuri din cauza șocurilor de ofertă.

În trimestrul I 2019, creșterea economică a fost mai pronunțată față de trimestrul precedent, fiind astfel în concordanță cu așteptările din cadrul rundei precedente de prognoză. Rata anuală a creșterii PIB a constituit 4,4 la sută, fiind cu 0,6 p.p. superioară celei din trimestrul IV 2018. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o majorare de 0,3 la sută a PIB comparativ cu trimestrul IV 2018. Spre deosebire de a doua jumătate a anului precedent, la începutul anului curent creșterea economică a fost susținută, preponderent, de cererea externă, aportul din partea cererii interne fiind mult mai redus. În acest fel, exporturile au generat o contribuție pozitivă importantă la dinamica PIB la începutul anului curent, fiind susținută de exporturile de vehicule și aparate¹. După o accelerare semnificativă la finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o creștere mai modestă în trimestrul I 2019. Investițiile au exercitat un impact pozitiv asupra creșterii PIB și la începutul anului curent, dar mai puțin pronunțat. În contextul unei cereri interne modeste, dinamica anuală a importurilor a fost mai temperată comparativ cu sfârșitul anului precedent. În cadrul sectoarelor economiei naționale, construcțiile și comerțul exercită o influență majoră asupra evoluției activității economice. Indicatorii operativi disponibili conturează precondiții pentru creșterea economică și în trimestrul II 2019. În acest sens, în luna aprilie producția industrială, transportul de mărfuri, cifra de afaceri la întreprinderile specializate în comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul, precum și la cele prestatoare de servicii au înregistrat creșteri pronunțate comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În trimestrul II 2019, dinamica anuală a veniturilor bugetului public național a avut o traiectorie ascendentă, în creștere cu 5,8 la sută față de perioadă similară a anului 2018. Cheltuielile bugetului public național, de asemenea, au înregistrat evoluții pozitive, în creștere cu 16,0 la sută față de perioada similară a anului 2018. Totodată, conjunctura pieței a menținut ratele dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat alocate, care pe parcursul trimestrului II 2019 au avut evoluții stabile pe toate tipurile de scadențe.

În trimestrul II 2019, lichiditatea excesivă a însumat 5,5 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul precedent cu 1,2 miliarde lei, ca rezultat al creșterii:

• cererii nominale a banilor în circulație în urma majorării prețurilor, creșterii salariilor, a pensiilor și a altor retribuții sociale;
• volumului rezervelor obligatorii drept consecință a intensificării procesului de creditare atât în sectorul bancar, cât și în cel financiar nonbancar și a atragerii de depozite în moneda națională.

Agregatele monetare în trimestrul II 2019 au înregistrat o dinamică pozitivă în termeni anuali. Totodată, contribuția principală la această evoluție a fost determinată, în mare parte, de modificarea banilor în circulație și al depozitelor la vedere în valută.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședința din 19 iunie 2019, a hotărât să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară cu 0,5 p.p., până la 7,0 la sută anual.

Ratele medii ale dobânzilor la creditele acordate de bănci și-au continuat trendul descrescător. Ratele medii ale dobânzii aferente soldului depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută s-au menținut practic la nivelul trimestrului precedent.

Ipotezele externe din runda curentă de prognoză denotă presiuni dezinflaționiste aferente cererii externe combinate cu șocuri de creștere temporară a cotațiilor internaționale.

Ipotezele interne din runda curentă de prognoză indică presiuni proinflaționiste aferente cererii agregate, politicii fiscale și șocurilor pozitive asupra unor prețuri din cadrul IPC până la finele anului curent și dezinflaționiste începând cu trimestrul I 2020.

Rata anuală a inflației va crește până la finele anului curent (nivel maxim 8,0 la sută, trimestrul IV 2019), după care se va diminua continuu până la finele orizontului de prognoză (nivel minim 3,9 la sută, trimestrul II 2021). Pe parcursul primului trimestru de prognoză, inflația se va afla în intervalul de variație al țintei. Începând cu trimestrul IV al anului curent, va urca peste limita superioară a intervalului. În trimestrul III 2020, rata anuală a inflației va reveni în interval și se va menține până la sfârșitul orizontului de prognoză². Inflația de bază va spori până la sfârșitul anului curent, menținându-se la un nivel relativ înalt până în trimestrul III 2020, după care se va diminua spre sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va spori semnificativ până la finele anului curent, ulterior va descrește spre finele orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate se va intensifica brusc în primele două trimestre de prognoză și va descrește ușor în trimestrul IV 2020. Ulterior, se va menține la un nivel constant, relativ jos spre finele orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili va fi relativ stabil, fluctuând nesemnificativ la nivele destul de reduse.

Cererea agregată, deși în diminuare, va fi proinflaționistă pe parcursul primelor două trimestre consecutive și dezinflaționistă începând cu trimestrul II al anului viitor. Condițiile monetare reale vor manifesta un caracter restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioadă de prognoză.

Prognoza actuală a inflației este relativ similară cu cea anterioară, însă descrește mai semnificativ spre finele orizontului de prognoză. Inflația de bază a fost revizuită în sens descendent pe întregul orizont de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent până în trimestrul III 2020 și descendent pentru ultimele două trimestre ale perioadei comparabile³. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este inferioară până în prima jumătate a anului viitor și superioară pentru restul perioadei de prognoză. Prognoza ritmului anual de creștere a prețurilor la combustibili a fost revizuită neesențial în sens ascendent până în trimestrul I 2020 și descendent din trimestrul III 2020 până la sfârșitul perioadei comparabile.

1. Subcomponentul „vehicule, aparate optice și de înregistrat sau reprodus sunete”.
2. Trimestrul II 2021.
3. Trimestrul III 2019 – trimestrul I 2021.