• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Raport asupra inflației nr.1, februarie 2015



Raport asupra inflației nr.1, februarie 2015

Discursul

Prezentarea

 

Sumar

Evoluția inflației

În trimestrul IV, 2014 rata anuală a inflaţiei a constituit 4.8 la sută, fiind cu 0.3 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul III. Evoluţia descendentă s-a datorat diminuării presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare şi a preţurilor reglementate. Impactul inflaţiei de bază a fost superior celui din trimestrul precedent, aceasta a crescut până la 6.3 la sută în luna decembrie 2014 ca urmare a deprecierii monedei naţionale. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili s-a intensificat în trimestrul IV, 2014 ca rezultat al conflictului din estul Ucrainei, fapt  ce a determinat diminuarea ofertei de cărbune pe piaţă. Atât rata anuală a inflaţiei, cât şi cea a inflaţiei de bază s-au încadrat în intervalul de variaţie de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută, stabilită conform Strategiei politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei în trimestrul IV, 2014 a fost cu 0.6 puncte procentuale superioară valorii anticipate în cadrul proiecţiei acesteia (4.2 la sută) din Raportul asupra inflaţiei nr. 4, 2014.

 

Mediul extern

Concluzia principală privind analiza rezultatelor anului 2014 releva faptul că, creşterea globală a fost mai mică decât se aștepta inițial şi că perspectivele pentru începutul anului 2015 sunt umbrite de incertitudini şi riscuri sporite. În economiile avansate a avut loc o distanţare a tendinţelor: în timp ce economiile Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii au avansat pe fundalul îmbunătăţirii pieţelor forţei de muncă şi a politicilor monetare extrem de acomodative, recuperarea în zona euro și Japonia a fost pulverizată drept urmare a persistenţei moștenirilor crizei financiare corelate cu presiunile deflaţioniste. China traversează o perioadă de temperare economică gestionată cu atenție, iar creşterile dezamăgitoare din alte economii emergente şi economii în curs de dezvoltare în anul 2014 au reflectat cererea externă redusă, dar, de asemenea, şi înăsprirea politicilor interne, incertitudinile politice și constrângerile din partea ofertei. În regiune situaţia economiilor partenere de comerţ este şi mai precară, deoarece criza din Federaţia Rusă corelată cu devalorizarea rublei ruseşti şi consecinţele conflictului ucrainean au un impact semnificativ contractor asupra evoluţiei economice regionale.

 

Evoluții ale activitații economice

În trimestrul III, 2014 dinamica activităţii economice a fost mai pronunţată comparativ cu cea din prima jumătate a anului, astfel încât PIB a înregistrat o creştere de 5.9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Accelerarea activităţii economice din trimestrul III, 2014 a fost determinată preponderent de cererea internă.  Consumul gospodăriilor populaţiei în perioada menţionată s-a majorat cu 3.8 la sută, în timp ce formarea brută de capital fix a fost cu 11.5 la sută superioară celei din trimestrul III, 2013. În pofida creşterii cererii interne, importurile s-au diminuat cu 0.5 la sută în perioada de referinţă. Pentru prima dată de la criza din anul 2009, în mare parte, în contextul sancţiunilor aplicate de Federaţia Rusă pentru produsele autohtone, exporturile au înregistrat o dinamică anuală negativă, contractându-se cu 2.7 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2013 şi diminuând astfel din aportul pozitiv generat de cererea internă la evoluţia PIB. Totuşi, dinamica anuală a PIB în primele nouă luni ale anului 2014 (4.7 la sută) a fost semnificativ inferioară celei din anul 2013 (9.4 la sută). Această dinamică a fost determinată de dispariţia efectului major al creşterii producţiei agricole din anul 2013. Evoluţia ratei şomajului şi a populaţiei ocupate denotă o ameliorare a situaţiei pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova în trimestrul III, 2014 comparativ cu perioada similară a anului 2013.

 

Promovarea politicii monetare

În trimestrul IV, 2014 au avut loc patru şedinţe ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu au fost emise două decizii de menţinere a ratei de bază la nivelul de 3.5 la sută (nivel stabilit la şedinţa din 25 aprilie 2013). La următoarele două şedinţe desfăşurate în luna decembrie 2014 au fost emise două decizii de majorare a ratei de bază cu 1.0 şi 2.0 puncte procentuale respectiv, până la nivelul de 6.5 la sută (graficul nr. 4.9). În perioada de referinţă a fost necesară înăsprirea graduală a politicii monetare, pentru a combate presiunile proinflaţioniste din partea preţurilor reglementate şi deprecierii monedei naţionale. Deciziile de majorare a ratei de bază vor produce treptat efecte în economie pe parcursul următoarelor 2-3 trimestre, având ca scop ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi menţinerea ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5.0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale.

Pe parcursul anului 2014 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creştere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul IV, 2014 ritmul de creştere a agregatelor monetare a coborât sub nivelul valorilor înregistrate în anii 2011-2013, media trimestrială în termeni anuali constituind 0.7 la sută pentru M2 (cu 11.5 puncte procentuale sub nivelul de creştere din trimestrul III, 2014) şi  8.2  la sută pentru M3 (cu 8.0 puncte procentuale mai puţin decât în trimestrul III, 2014).

În trimestrul IV, 2014, rata medie anuală a dobânzii aferentă soldului creditelor în sectorul privat a fost în scădere, atât în moneda naţională (cu 0.27 puncte procentuale) cât şi în valută străină (cu 0.16 puncte procentuale) faţă de trimestrul III, constituind 10.58 la sută în moneda naţională şi 7.24 la sută în valuta străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul IV, 2014, a fost de 7.61 la sută, cu 0.08 puncte procentuale inferioară nivelului din trimestrul III. Rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină, au constituit în medie 4.46 la sută, în scădere cu 0.12 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

 

Prognoza inflației pe termen mediu

Conform proiecției curente, deviaţia PIB, pentru trimestrul IV, 2014, a înregistrat un nivel nesemnificativ pozitiv, datorită persistenţei creşterii economice consemnate  în primele trei trimestre ale anului şi a caracterului stimulativ al politicii monetare. Începând cu trimestrul I, 2015, va avea loc reorientarea deviaţiei PIB în sens negativ, unde va înregistra valori negative pentru întreaga perioadă de prognoză, atingând valoarea minimă în trimestrul I al anului 2015.

Astfel, conform rundei curente de prognoză, rata anuală a inflaţiei  va constitui 5.8 la sută pentru anul 2015 şi 6.1 la sută în anul 2016. Conform proiecţiei curente, rata anuală a inflaţiei se va încadra în intervalul de variaţie a ţintei inflaţiei pe întreg intervalul de prognoză. Deşi inflaţia este proiectată pe un teritoriu tolerabil aceasta se va afla preponderent în jumătatea de sus a intervalului de variaţie. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrele I şi II, 2016 şi va constitui 6.4 la sută.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).