• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Raport de politică monetară nr. 2, 2010



Raport de politică monetară nr.2, mai 2010

 

Sumar

Mediul extern

În a doua jumătate a anului 2009 şi începutul anului curent declinul din activitatea mondială a făcut treptat loc relansării pe principalele pieţe emergente, precum şi într-un număr de ţări avansate. Astfel spre sfârşitul anului 2010 se prevede o creştere a producţiei mondiale, datorită strategiilor de politică monetară expansionistă, diminuării ratelor dobânzilor, acţiunilor de politică bugetară, ameliorării condiţiilor financiare şi a situaţiei băncilor, precum şi a echilibrării comerţului internaţional, care au condus la îmbunătăţirea situaţiei economice mondiale.

Economia mondială îşi revine mai repede decât se estimase, iar rata de creştere prognozată pentru acest an ar putea atinge nivelul de 4.2 la sută. Procesul redresării este inegal, fiecare regiune înregistrând ritmul ei de creştere. În timp ce în cazul economiilor avansate redresarea va depinde în continuare de sprijinul guvernamental, perspectivele pentru ţările emergente sunt considerabil mai bune. Astfel, inflaţia în ţările avansate va ajunge până la 1.5 la sută în anul 2010, iar în ţările emergente – 6.2 la sută. În general, acestea din urmă au rezistat mai bine în faţa turbulenţelor financiare, datorită ameliorării politicilor economice: unele dintre aceste ţări profită de creşterea preţurilor materiei prime şi de un set de politici economice mai solide decât în timpul crizelor precedente. Astfel, se observă extinderea activităţii în marile economii emergente, inclusiv China, India şi Brazilia.

 

Situaţia macroeconomică

Criza economică a afectat majoritatea sectoarelor economiei naţionale, conform datelor operative ale Biroului Naţional de Statistică produsul intern brut în anul 2009 s-a diminuat în termeni reali cu 6.5 la sută faţă de anul 2008.

Cu toate acestea, în primele trei luni ale anului 2010 volumul producţiei industriale pe toate formele de proprietate s-a majorat în termeni reali cu 4.9 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, iar producţia globală agricolă s-a majorat cu 10.6 la sută. În primele luni ale anului 2010 se constată o tendinţă de creştere a comerţului cu amănuntul şi a serviciilor prestate populaţiei, fapt care denotă o recuperare treptată a cererii externe şi interne faţă de bunurile şi serviciile autohtone. Astfel, în lunile ianuarie şi februarie 2010 volumul mărfurilor exportate a crescut cu 18.8 şi 14.2 la sută, respectiv, comparativ cu lunile similare ale anului 2009.

În anul 2009 piaţa muncii a fost afectată considerabil de restrângerea activităţii economice şi de persistenţa climatului de incertitudine. Totodată, a fost consemnată şi creşterea ratei şomajului ca rezultat al majorării suplimentare a decalajului dintre oferta şi cererea de forţă de muncă. Potrivit datelor BNS, rata şomajului în anul 2009 a constituit 6.4 la sută, fiind mai ridicată cu 2.4 puncte procentuale faţă de anul 2008.

În pofida crizei economice salariul mediu lunar al unui lucrător în perioada ianuarie-martie 2010 a avut o evoluţie ascendentă în termeni nominali. În termeni reali în sectorul real al economiei s-a înregistrat o descreştere a salariului mediu lunar, iar în sfera bugetară acesta s-a majorat.

 

Dinamica procesului inflaţionist

Rata inflaţiei în luna martie 2010 pentru ultimele 12 luni, măsurată prin indicele preţurilor de consum, a constituit 8.1 la sută comparativ cu nivelul de 1.0 la sută înregistrat în luna martie 2009. Astfel, se constată continuarea tendinţei de creştere a acestui indicator începută în a doua jumătate a anului 2009.

În structura pe componente, în luna martie 2010 cea mai mare creştere faţă de luna martie 2009 (cu 8.5 la sută), a fost consemnată la preţurile mărfurilor nealimentare, urmate de preţurile la serviciile prestate populaţiei (cu 7.8 la sută), în timp ce preţurile la produsele alimentare au înregistrat o majorare cu 7.0 la sută

După o continuă diminuare începută în anul 2008, în luna septembrie 2009 s-a consemnat o schimbare a trendului inflaţiei de bază anuale spre creştere, moment după care rata anuală a inflaţiei de bază s-a majorat până la nivelul de 5.3 la sută în luna martie 2010.

 

Prognoza macroeconomică şi a inflaţiei pe termen mediu

Ca urmare a declinului economic înregistrat în anul 2009, actualmente, nivelul activităţii economice este mult inferior potenţialului său. Recuperarea economică va fi una de durată şi pe tot parcursul orizontului de prognoză se va afla sub nivelul său potenţial, ceea ce nu va crea presiuni inflaţioniste din partea cererii. Ratele reale de dobândă sunt inferioare trendului, având o influenţă moderat expansionistă asupra economiei. Aşadar, ratele de dobândă îşi vor păstra influenţa stimulativă asupra economiei pe întreaga perioadă de prognoză, fără a cauza presiuni inflaţioniste. Politica fiscală va avea un impact stimulativ asupra creşterii economice pe parcursul anului 2010 şi unul neutru pe parcursul anului 2011.

Ritmul anual al IPC la sfârşitul anului 2010 este prognozat să atingă valori puţin peste 10.0 la sută, însă, deja în trimestrul I, 2011 aceasta va fi de cca. 7.4 la sută. Această accelerare a inflaţiei anuale până la sfârşitul anului curent poartă un caracter temporar fiind cauzată de şocuri inflaţioniste din partea ofertei. Principalele surse de creşteri ale inflaţiei constituie preţurile reglementate, care au înregistrat creşteri majore de la începutul anului curent şi creşterile de preţuri la combustibili, ca rezultat al majorărilor preţurilor energetice pe piaţa internaţională şi al modificărilor de accize de la 1 ianuarie 2010.

Subutilizarea capacităţilor din economia naţională şi perspectiva realizării unei deviaţii pozitive a PIB depăşeşte orizontul de prognoză, singurii factori inflaţionişti fiind din partea ofertei. Depăşirea ţintei inflaţioniste este una temporară şi nu implică o reacţie majoră a politicii monetare, iar efectele şocurilor inflaţioniste din anul curent urmează a se disipa, astfel încât în anul 2011 inflaţia anuală va avea valori de o singură cifră.

Balanţa riscurilor rămâne a fi una echilibrată, incertitudinile majore ce nu au fost incorporate în prognoza actuală provenind în mare parte din evoluţia ulterioară a sectorului extern. Un preţ al petrolului mai înalt decât cel presupus în prognoză va duce la creşterea preţurilor combustibililor, precum şi la majorarea preţului de import al gazelor naturale care, la rândul lor, vor determina sporirea tarifelor la serviciile reglementate şi vor cauza efecte inflaţioniste de runda a doua reflectate atât în componentele inflaţiei de bază cât şi în preţurile produselor alimentare. Agravarea problemelor fiscale într-un şir de state sud- europene poate determina deprecierea monedei unice europene. Astfel, leul moldovenesc se va aprecia în raport cu euro şi, prin urmare, va crea presiuni dezinflaţioniste.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).