Raportul asupra inflației nr. 3, 2026

Prezentarea raportului
 

Sumar

Inflația

Rata anuală a inflației s-a majorat de la 5,81 la sută în luna martie 2026 până la 6,77 la sută în luna aprilie 2026. Astfel, s-a situat în afara intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației pe termen mediu de 5,0 la sută și a continuat să se plaseze peste limita superioară a intervalului până la finele trimestrului II 2026, înregistrând valoarea de 6,76 la sută în luna mai 2026 și 6,51 la sută în luna iunie 2026. Rata medie anuală a inflației, în trimestrul II 2026, a constituit 6,68 la sută, fiind cu 1,44 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În același timp, în trimestrul II 2026, rata anuală a inflației a fost ușor mai ridicată decât valoarea anticipată în Raportul asupra inflației, mai 2026. Tendința ascendentă a inflației a fost susținută, preponderent, de efectele crizei din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la carburanți și la serviciile de transport. Majorarea prețurilor la resursele energetice, ajustarea tarifelor la serviciile reglementate, efectele de runda a doua din partea acestora, precum și alte dezechilibre ale ofertei vor susține creșterea inflației în perioada următoare. Modalitatea de ajustare a tarifelor, precum și situația tensionată în regiune și riscurile escaladării acesteia mențin incertitudinea pronunțată aferentă prognozei inflației.

Mediul extern

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au afectat economia mondială prin creșterea costurilor energiei și înrăutățirea sentimentului economic în rândul consumatorilor și al mediului de afaceri. Intensificarea presiunilor inflaționiste s-a reflectat în creșterea ratei inflației la nivel mondial (de circa 4 puncte procentuale în perioada februarie-aprilie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent)¹. În acest context, mai multe bănci centrale, inclusiv BCE, au majorat ratele dobânzilor de politică monetară pentru a contracara riscurile la adresa stabilității prețurilor. BCE a majorat, în iunie 2026, ratele dobânzilor reprezentative cu 25 puncte de bază, fiind prima majorare după septembrie 2023. În cadrul ședinței din luna iunie, pentru a patra reuniune consecutivă, Fed a menținut intervalul-țintă pentru rata dobânzii la 3,50-3,75 la sută, semnalând, totodată, o preocupare sporită față de riscurile inflaționiste în creștere. În zona euro, PIB a stagnat în trimestrul I 2026, iar inflația anuală a coborât la 2,8 la sută în iunie, după 3,2 la sută în mai. În urma deprecierii din aprilie, determinate de armistițiul dintre SUA și Iran, care ulterior nu a fost respectat, dolarul american s-a apreciat față de euro, reflectând așteptările cu privire la o politică monetară mai restrictivă a Fed, expunerea mai mică a SUA la șocul energetic și rolul dolarului în calitate de activ de refugiu. După criza petrolieră din ultimele luni, fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz au fost restabilite pentru o scurtă perioadă, iar oferta globală de petrol s-a redresat fragil, până la 98,8 milioane barili/zi, în iunie. Totuși, producția mondială a rămas cu aproximativ 9,4 milioane barili/zi sub nivelul anterior conflictului. Prețul mediu lunar al petrolului Brent (spot) a constituit în luna iunie 85,4 dolari SUA/baril. Pe piața europeană a gazelor naturale, cotațiile medii lunare Dutch TTF (contractul cu cea mai apropiată scadență) au scăzut în luna iunie la circa 45 euro/MWh, ca ulterior, în primele două decade ale lunii iulie, să crească din nou, depășind 50 euro/MWh, pe fondul tensiunilor geopolitice și al nivelului redus al stocurilor europene. Totodată, datele Băncii Mondiale arată că în luna iunie indicele energiei s-a redus cu 17,7 la sută comparativ cu luna mai, determinat de scăderea prețului petrolului Brent cu 20,6 la sută, iar prețurile fertilizanților s-au redus cu 21,8 la sută.

Economia

În trimestrul I 2026, dinamica anuală a PIB s-a temperat semnificativ, după accelerarea din a doua jumătate a anului 2025. În acest fel, în perioada ianuarie-martie 2026, PIB s-a majorat doar cu 0,4 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2025. Creșterea economiei, în trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul I 2025, a fost determinată de impactul pozitiv din partea cererii externe pe fundalul recoltei bogate din anul precedent, dar și al cererii interne din partea populației în contextul creșterii veniturilor în termeni reali. Scăderea investițiilor a atenuat considerabil acest efect. Totodată, merită a fi menționat impactul pozitiv asupra dinamicii PIB din partea industriei, comerțului și al transportului. Acesta a fost atenuat de dinamica sectorului informațiilor și comunicațiilor, al tranzacțiilor imobiliare și al construcțiilor. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o contractare de 1,2 la sută a PIB comparativ cu trimestrul IV 2025. În trimestrul II 2026, rata anuală a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și în cel cu ridicata, dar și rata anuală a producției industriale au accelerat, conturând premise pentru o dinamică anuală a PIB mai pronunțată decât cea de la începutul anului curent.

Politica monetară

În trimestrul II 2026, lichiditatea excesivă a însumat 3,7 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul I 2026 cu 1,5 miliarde lei.

În această perioadă, agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 13,3 la sută anual. Contribuția principală fiind din partea soldului depozitelor în moneda națională.

Pe parcursul trimestrului II 2026, au avut loc două ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. Ca urmare a evaluării balanței riscurilor interne și externe și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a hotărât majorarea ratei de bază: la ședința din 7 mai 2026 cu 1,5 puncte procentuale, până la nivelul de 6,50 la sută anual, și la ședința din 18 iunie 2026 cu 0,5 puncte procentuale, până la nivelul de 7,00 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă a fost menținută la nivelul de 18,0 la sută din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul de 26,0 la sută din baza de calcul.

Aceste măsuri au fost adoptate în contextul propagării efectelor deciziilor de politică monetară anterioare, având în vedere decalajele aferente transmisiei acestora, și al unor turbulențe majore pe plan internațional cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, cu impact asupra cotațiilor internaționale la resursele energetice, care au atins un nivel ridicat și pot afecta activitatea economică globală, cu efecte negative asupra procesului inflaționist pe plan mondial.

Măsurile de politică monetară cu caracter restrictiv au fost inițiate în vederea atenuării presiunilor inflaționiste, a efectelor de runda a doua de la șocurile de ofertă, ancorării așteptărilor inflaționiste și realizării obiectivului fundamental al BNM pe termen mediu.

La ședința din 6 august 2026, în urma deliberărilor, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a hotărât prin vot unanim, stabilirea ratei de bază la nivelul de 7,50 la sută anual. Concomitent, au fost stabilite ratele la creditele overnight la nivelul de 9,50 la sută anual, la depozitele overnight – 5,50 la sută anual și la operațiunile repo – 7,75 la sută anual. Totodată, a fost menținută norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă, la nivelul de 18,0 la sută și 26,0 la sută din baza de calcul, respectiv.

Continuarea aplicării acțiunilor de politică monetară cu caracter restrictiv ajustează gradual instrumentele de politică monetară în vederea consolidării poziției antiinflaționiste în contextul persistenței șocurilor de ofertă.

În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul precedent, pe segmentul monedei naționale, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională nu a înregistrat modificări, iar cea la depozitele la termen și-a continuat trendul crescător sub impactul măsurilor de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,06 la sută anual, iar cea la depozitele atrase la termen s-a majorat cu 0,33 puncte procentuale, până la nivelul de 5,44 la sută anual.

Ratele medii ponderate ale dobânzilor aferente soldului: la creditele acordate în moneda națională s-a diminuat, comparativ cu trimestrul I 2026, cu 0,07 puncte procentuale, până la nivelul de 9,00 la sută anual, iar la depozitele la termen a crescut cu 0,11 puncte procentuale, până la nivelul de 5,02 la sută anual.

Proiecția inflației pe termen mediu

Războiul din Orientul Mijlociu a alimentat presiunile inflaționiste la nivel mondial, pe fondul majorării prețurilor la energie. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, ritmul de creștere a economiei globale se va situa la 3,0 la sută în 2026 și la 3,4 la sută în 2027. Față de exercițiul anterior de prognoză, perspectiva este caracterizată de o ușoară moderare, pe fondul efectelor adverse generate de războiul din Orientul Mijlociu, acestea fiind însă compensate parțial de impulsul favorabil provenit din avansul tehnologic global, susținut de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și de extinderea procesului de adoptare a acesteia1. Perspectivele zonei euro rămân marcate de incertitudine ridicată, pe fondul prețurilor energetice mai volatile și al presiunilor asupra cererii interne. Creșterea economică în zona euro este estimată la 0,5 la sută în 2026 și 1,2 la sută în 2027, iar inflația medie anuală este preconizată la 2,7 la sută în 2026 și 2,2 la sută în 2027. Deși moneda unică europeană a beneficiat anterior de deprecierea dolarului SUA, perspectivele sale continuă să fie influențate nefavorabil de ritmul relativ moderat al creșterii economice din zona euro și de riscurile persistente asociate evoluțiilor de pe piețele energetice. După semnarea memorandumului dintre SUA și Iran, care prevedea inter alia și redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz, cotațiile Brent s-au redus semnificativ față de maximele din primăvară, iar tendința prețului petrolului presupune o diminuare treptată a cotației internaționale Brent, de la o medie estimată de circa 86,6 dolari SUA/baril în anul 2026 la aproximativ 77 dolari SUA/baril în anul 2027. În același timp, ipotezele externe presupun menținerea vulnerabilităților pe piața europeană a gazelor naturale, pe fondul nivelului relativ redus al stocurilor, al concurenței sporite pentru livrările de GNL și al persistenței riscurilor geopolitice. În acest context, se anticipează că, cotațiile Dutch TTF vor rămâne peste nivelurile înregistrate în anul precedent, reflectând constrângerile existente pe piața europeană a gazelor naturale. În această rundă de prognoză, ipotezele externe privind prețurile la energie au la bază menținerea cotațiilor petrolului Brent și ale gazului natural Dutch TTF la niveluri care influențează costurile de producție, perspectivele inflaționiste și deciziile investiționale. Totodată, se presupune că piețele energetice internaționale vor rămâne expuse riscurilor geopolitice și incertitudinilor privind aprovizionarea, deși presiunile de pe piața petrolului se atenuează comparativ cu prima jumătate a anului 2026. Piețele agroalimentare globale evoluează într-un context caracterizat de șocuri de o intensitate în creștere, care afectează producția, fluxurile comerciale și funcționarea piețelor, evidențiind fragilități la nivelul lanțurilor de aprovizionare cu produse alimentare.

Rata anuală a inflației va avea o tendință ascendentă până la finele anului curent, iar ulterior va înregistra o tendință descendentă până la sfârșitul perioadei de prognoză². Rata anuală a inflației va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului până la mijlocul anului viitor, iar începând cu trimestrul III 2027 va reveni și se va menține în limitele intervalului până la sfârșitul perioadei de prognoză. Valoarea maximă va fi înregistrată la sfârșitul anului curent, iar valoarea minimă în prima jumătate a anului 2028. Ritmul anual al inflației de bază va avea o tendință ușor ascendentă până la finele anului curent, ulterior va avea o tendință de diminuare până la sfârșitul perioadei de prognoză. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare va fi în creștere până la finele anului curent, după care până la sfârșitul perioadei de prognoză, va înregistra o tendință în descreștere. Rata anuală a prețurilor reglementate va crește puternic până la finele anului curent, după care, va avea o traiectorie în diminuare pe parcursul anului viitor, iar ulterior se va menține stabilă, la nivele joase, până la sfârșitul perioadei de prognoză. Rata anuală a prețurilor la combustibili se va diminua în trimestrul III 2026 și va avea o tendință relativ stabilă până în trimestrul I 2027, după care va urma o traiectorie descendentă semnificativă în trimestrul II 2027, iar ulterior va consemna o tendință ușor ascendentă până la sfârșitul perioadei de prognoză.

Cererea agregată va fi ușor în diminuare până la mijlocul anului viitor, iar ulterior în recuperare, până la finele perioadei de prognoză.

Condițiile monetare reale vor avea un caracter restrictiv asupra cererii agregate până la sfârșitul anului curent, ulterior va avea un caracter practic neutru până la sfârșitul perioadei de prognoză.

Prognoza actuală a inflației, față de cea din raportul asupra inflației anterior³ a fost revizuită în creștere pentru întreaga perioadă comparabilă⁴, cu excepția trimestrelor IV 2027 și I 2028, când a fost revizuită în descreștere. Prognoza actuală a ritmului anual al inflației de bază a fost revăzută ușor în sens ascendent până la sfârșitul anului curent și descendent până la finele perioadei comparabile. Ritmul anual al prețurilor la produsele alimentare a fost revăzut în sens ascendent, practic pe parcursul perioadei comparabile. Prognoza actuală a ratei anuale a prețurilor reglementate a fost revizuită în sens ascendent în trimestrul III 2026 și în sens descendent începând cu trimestrul IV al anului curent și până la finele perioadei comparabile. Prognoza ritmului anual al prețurilor la combustibili a fost micșorată în trimestrul III 2026, ulterior a fost majorată semnificativ până la sfârșitul perioadei comparabile.

1. INTERNATIONAL MONETARY FUND. World Economic Outlook Update, Global Economy in Crosscurrents of War and Technology. Online. (8 iulie 2026). Disponibil: https://www.imf.org/-/media/files/publications/weo/2026/update/july/engl....

2. Trimestrul III 2026 – trimestrul II 2028

3. Raport asupra inflației, mai 2026

4. Trimestrul III 2026 – trimestrul I 2028