Conform datelor preliminare, în trimestrul I 2022, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a majorat cu 54,2 la sută comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului 2021 și a constituit 532,37 mil. USD. Raportul dintre deficitul contului curent și PIB a fost de -17,1 la sută, fiind cu 4,5 p.p. mai mare față de cel consemnat în trimestrul I 2021. Această dinamică a fost determinată de scăderea considerabilă a soldurilor pozitive ale balanțelor veniturilor primare și a veniturilor secundare, precum și de sporirea deficitului comerțului exterior cu bunuri. În același timp, balanța serviciilor s-a îmbunătățit.
Deficitul comerțului exterior cu bunuri, conform balanței de plăți, s-a majorat pe parcursul trimestrului I 2022 cu 7,8 la sută și a constituit 974,25 mil USD. Această dinamică s-a datorat creșterii mai semnificative a importurilor de bunuri, care au însumat 1 880,00 mil. USD (+437,65 mil. USD), față de cea a exporturilor, care au constituit 905,75 mil. USD (+367,39 mil. USD).
Din punct de vedere geografic, creșterea exporturilor de bunuri a fost determinată de majorarea livrărilor în țările UE-27 (+88,9 la sută, cu o pondere de 64,5 la sută din total), precum și în alte țări (+93,3 la sută, deținând 24,0 la sută din total). Concomitent, exportul către țările CSI a scăzut cu 8,6 la sută, având o pondere de 11,5 la sută. Din perspectiva structurii exportului pe categorii de bunuri, cea mai mare contribuție pozitivă a avut-o majorarea de 2,4 ori (până la 601,83 mil. USD) a exportului de produse agroalimentare, în special pe seama majorării exportului de porumb (+159,25 mil. USD), semințe de floarea-soarelui (+78,32 mil. USD) și ulei din semințe de floarea-soarelui (+75,07 mil. USD).
Creșterea importului de bunuri (prețuri CIF) a fost determinată, în principal, de majorarea livrărilor din țările UE-27 (+28,9 la sută, având o pondere de 52,6 la sută din total), urmată de importurile din țările CSI (+56,8 la sută, cu o pondere de 31,8 la sută) și cele din alte țări (+7,1 la sută, deținând 15,6 la sută). Din punctul de vedere al structurii importurilor pe categorii de bunuri, la creșterea importului a contribuit cel mai mult importul de produse minerale, care s-a majorat de 2,7 ori față de trimestrul I 2021, în special pe seama creșterii prețurilor la resursele energetice importate.
Excedentul comerțului exterior cu servicii a crescut cu 62,8 la sută față de trimestrul I 2021 și a totalizat 159,41 mil. USD. Evoluția a fost determinată de majorarea mai semnificativă a exporturilor de servicii (+33,3 la sută, până la 447,31 mil. USD) decât a importurilor (+21,2 la sută, până la 287,90 mil. USD). Majorarea exportului de servicii a fost determinată de creșterea cu 73,6 la sută a serviciilor de călătorii, care în trimestrul I 2022 au atins o valoare record de 148,59 mil. USD și au avut ponderea majoră de 33,2 la sută din totalul exportului de servicii. Această evoluție a fost determinată de creșterea valorii serviciilor de călătorii personale de aproape 2,0 ori, până la 117,02 mil. USD, inclusiv estimările cheltuielilor și consumului refugiaților pe teritoriul Moldovei, iar cele de afaceri s-au majorat cu 16,8 la sută. De asemenea, s-a majorat exportul serviciilor de informatică (+48,5 la sută) și a serviciilor de transport (+26,6 la sută). În cazul importurilor majorarea a fost determinată de importul serviciilor de transport (+44,7 la sută), în special transportul de mărfuri, care a crescut cu 41,4 la sută.
Excedentul veniturilor primare, în trimestrul I 2022, a scăzut considerabil comparativ cu perioada similară a anului precedent - de 8,5 ori sau până la 11,89 mil. USD. Această diminuare rezultă din micșorarea intrărilor de venituri primare cu 11,8 la sută, care au totalizat 207,04 mil. USD, în timp ce ieșirile s-au majorat cu 46,3 la sută și au constituit 195,15 mil. USD. Astfel, în cadrul intrărilor de venituri primare, diminuarea a fost cauzată de scăderea cu 12,4 la sută a remunerării salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor nerezidenți, care a totalizat 202,03 mil. USD. Concomitent, intrările sub formă de venituri din investiții obținute de rezidenți au avut o ușoară creștere, cu 12,4 la sută, totalizând 3,71 mil. USD. În cadrul ieșirilor, majorarea a fost determinată de creșterea cu 73,9 la sută a veniturilor din investiții directe ce revin nerezidenților, în special sub formă de profituri reinvestite, care au crescut de 2,1 ori, până la 125,32 mil. USD, față de 58,96 mil. USD în trimestrul I 2021.
Veniturile secundare au înregistrat o diminuare a excedentului cu 24,7 la sută, până la 270,58 mil. USD. Aceasta dinamică s-a datorat majorării mai semnificative a ieșirilor, în valoare de 166,40 mil. USD (+2,7 ori), decât a intrărilor (+3,8 la sută), care au constituit 436,98 mil. USD. Transferurile personale primite din exterior de rezidenți au scăzut cu 8,8 la sută și au constituit 240,53 mil. USD, în timp ce ieșirile acestora s-au majorat de 3,2 ori (până la 129,62 mil. USD), ca rezultat al instabilității din regiune. Se remarcă, de asemenea, și creșterea ieșirilor de alte transferuri curente, neaferente administrației publice, cu 79,1 la sută, care reflectă estimativ și ajutoarele acordate de către populație refugiaților din Ucraina. Fluxul net pozitiv al asistenței tehnice, ajutorului umanitar și al granturilor primite în cadrul cooperării internaționale de toate sectoarele instituționale a crescut cu 48,8 la sută, comparativ cu perioada similară a anului precedent și a totalizat 66,97 mil. USD.
Remiterile personale (suma remunerării nete a salariaților, a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice) primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul I 2022, s-au micșorat cu 9,4 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent și au constituit 428,35 mil. USD, ceea ce reprezintă 13,8 la sută relativ la PIB. Scăderea intrărilor de remiteri a fost determinată de evoluția remiterilor din toate regiunile, astfel, cele din țările CSI s-au micșorat cu 42,8 la sută, din țările UE-27 - cu 3,3 la sută și din alte țări - cu 3,6 la sută.
Remiterile personale către nerezidenți (debit) au constituit 180,55 mil. USD, în creștere de aproximativ 2,0 ori, fiind îndreptate, în principal, spre țările UE-27 (61,7 la sută din total).
Contul de capital a consemnat un deficit de 7,01 mil. USD, care s-a micșorat cu 16,1 la sută față de trimestrul I 2021. Soldul contului de capital a fost determinat de creșterea cu 47,6 la sută a intrărilor de capital în sectorul privat, în timp ce asistența din exterior primită de administrația publică pentru finanțarea proiectelor investiționale a scăzut cu 34,0 la sută.
Suma soldurilor contului curent și contului de capital denotă că, drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital ale rezidenților Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul net de finanțare externă a constituit 539,38 mil. USD (+52,5 la sută față de trimestrul I 2021).
În trimestrul I 2022, contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 601,53 mil. USD, ca urmare a creșterii nete a pasivelor rezidenților față de nerezidenți generate de tranzacțiile efective în sumă de 215,91 mil. USD, în timp ce activele financiare externe ale rezidenților s-au micșorat cu 385,62 mil. USD, în valoare netă.
Diminuarea netă a activelor, pe parcursul trimestrului I 2022, a fost determinată de micșorarea cu 444,96 mil. USD a activelor de rezervă ale BNM. Concomitent, s-au înregistrat creșteri la activele sub formă de credite comerciale și avansuri - cu 27,69 mil. USD, la activele externe ale rezidenților sub formă de investiții directe în străinătate - cu 16,91 mil. USD, numerar și depozite – cu 13,42 mil. USD, împrumuturi – cu 0,72 mil. USD și la investițiile de portofoliu – cu 0,60 mil. USD.
Pasivele s-au majorat, în special grație intrărilor sub formă de investiții directe în sumă netă de 194,55 mil. USD. Acestea au fost determinate de reinvestirea profiturilor de 125,32 mil. USD, dar și de majorarea valorii nete a participațiilor la capital și a acțiunilor în proprietatea nerezidenților cu 38,23 mil. USD, precum și a datoriilor față de investitorii străini direcți - cu 31,00 mil. USD. Pasivele sub formă de credite comerciale și avansuri ale altor sectoare au crescut cu 32,10 mil. USD, cele sub formă de numerar și depozite s-au majorat cu 15,71 mil. USD, iar alte fluxuri financiare - cu 3,45 mil. USD. În același timp, împrumuturile au înregistrat rambursări nete în valoare de 29,90 mil. USD (trageri - 70,97 mil. USD, rambursări – 100,87 mil USD).
Administrația publică a contractat împrumuturi externe noi în valoare de 24,93 mil. USD, principalii creditorii fiind Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 8,52 mil. USD; Banca Europeană de Investiții – 7,94 mil. USD; Agenția de Cooperare Internațională a Japoniei – 4,98 mil. USD; Asociația Internațională de Dezvoltare – 3,17 mil. USD și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă – 0,32 mil. USD.
Societățile nefinanciare, gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ au înregistrat rambursări nete în valoare de 18,21 mil. USD, administrația publică – 7,43 mil. USD, Banca Națională a Moldovei – 6,25 mil. USD, iar alte societăți financiare – 3,83 mil. USD. În același timp, băncile licențiate au înregistrat trageri nete în sumă de 5,82 mil. USD.
Poziția investițională internațională (PII) a Republicii Moldova, la 31.03.2022, a constituit -6 115,29 mil. USD (sau -43,6 la sută raportat la PIB), soldul net debitor aprofundându-se față de sfârșitul anului 2021 cu 8,0 la sută. Poziția activelor financiare externe a însumat 5 835,34 mil. USD, diminuându-se cu 6,9 la sută de la începutul anului, iar a pasivelor – 11 950,63 mil. USD, majorându-se cu 0,2 la sută. Raportul dintre poziția activelor și pasivelor externe a constituit 48,8 la sută (-3,7 p.p. față de situația de la finele anului 2021).
Fluxul negativ înregistrat în balanța de plăți (-385,62 mil. USD), precum și fluctuația ratelor de schimb ale valutelor originale față de dolarul SUA (-40,56 mil. USD) și modificarea prețurilor instrumentelor financiare (-4,92 mil. USD) au influențat poziția activelor financiare în sensul scăderii. Majorarea poziției pasivelor a fost determinată de fluxul pozitiv înregistrat în balanța de plăți (+215,91 mil. USD), precum și de modificarea prețurilor instrumentelor financiare (+15,64 mil. USD). Fluctuația ratelor de schimb ale valutelor originale față de dolarul SUA (-174,13 mil. USD), precum și alte schimbări (-34,20 mil. USD) au determinat scăderea poziției pasivelor externe.
Din punctul de vedere al structurii PII pe categorii funcționale, diminuarea poziției activelor financiare externe, pe parcursul trimestrului I 2022, a fost determinată de scăderea cu 12,0 la sută (-469,45 mil. USD) a poziției activelor de rezervă. Concomitent, pozițiile activelor sub formă de alte investiții s-au majorat cu 1,0 la sută, cele sub formă de investiții directe - cu 4,9 la sută. Poziția activelor oficiale de rezervă a constituit 3 432,43 mil. USD la 31.03.2022, ceea ce corespunde tuturor criteriilor de suficiență: (i) acoperirea a cel puțin 3 luni de importuri de bunuri și servicii (au acoperit 4,9 luni de import efectiv); (ii) acoperirea integrală prin rezerve a datoriei externe pe termen scurt (au acoperit 124,1 la sută); (iii) acoperirea a 20% din masa monetară M2 (au acoperit 82,1 la sută) etc.
Evoluția poziției pasivelor a fost determinată de creșterea cu 1,5 la sută a angajamentelor sub formă de investiții directe. Poziția investițiilor directe în capitalul propriu a totalizat 2 935,19 mil. USD (+1,7 la sută comparativ cu 31.12.2021), iar a instrumentelor de natura datoriei – 1 937,67 mil. USD (+1,1 la sută). În distribuția geografică a investițiilor directe sub formă de participații și acțiuni acumulate, cele din țările UE-27 s-au majorat cu 3,3 la sută, deținând ponderea majoră de 87,1 la sută. Concomitent, investițiile directe sub formă de participații și acțiuni provenite din CSI au scăzut cu 34,4 la sută, având o pondere de 0,5 la sută din totalul capitalului propriu acumulat, iar cele din alte țări s-au diminuat cu 5,8 la sută, având o pondere de 12,4 la sută.
Componenta cu ponderea majoră (59,0 la sută) în pasivele externe ale țării, alte investiții, s a diminuat cu 0,7 la sută față de finele anului 2021, constituind 7 049,01 mil. USD. Alte investiții au constat în proporție de 58,8 la sută din împrumuturi, 32,2 la sută – credite comerciale și avansuri, 5,6 la sută - drepturi speciale de tragere, 2,2 la sută – numerar și depozite și 1,2 la sută – alte pasive.
Datoria externă brută a Republicii Moldova, pe parcursul trimestrului I 2022, s-a diminuat neesențial (-0,3 la sută față de 31.12.2021) și a totalizat 8 986,79 mil. USD la 31.03.2022, ceea ce constituie 64,0 la sută raportat la PIB (-1,9 p.p. față de 31.12.2021, datorită PIB-ului în creștere).
Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (69,2 la sută), care a constituit 6 221,07 mil. USD la sfârșitul trimestrului I 2022, fiind în descreștere față de finele anului 2021 cu 0,8 la sută, în timp ce datoria externă pe termen scurt a crescut cu 0,8 la sută și a constituit 2 765,72 mil. USD la 31.03.2022.
Datoria externă publică a reprezentat 29,8 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2 677,95 mil. USD (-1,9 la sută de la începutul anului). Conform situației din 31.03.2022, principalul creditor al statului este Fondul Monetar Internațional cu 33,4 la sută (895,18 mil. USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 29,8 la sută din totalul datoriei publice sau 796,88 mil. USD (dintre care datoria față de Asociația Internațională de Dezvoltare a constituit 686,91 mil. USD, față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 109,97 mil. USD) și Banca Europeană de Investiții cu 15,6 la sută (418,57 mil. USD). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 308,84 mil. USD, majorându-se nesemnificativ cu 0,4 la sută față de 31.12.2021.
Mai multe detalii privind evoluția conturilor internaționale pot fi găsite în materialele analitice publicate pe pagina web a BNM:
Seriile statistice în Baza de date interactivă:
