Ce beneficii va avea Moldova după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), când va fi posibil acest lucru și cum se vor schimba regulile jocului în sistemul bancar. Declarațiile au fost făcute de Arcadie Albul, vicepreședinte al Băncii Naționale, într-un interviu pentru BP.

Ce vor câștiga cetățenii prin aderarea la SEPA?

Există mai multe beneficii, care trebuie să fie împărțite între mai multe grupuri de părți interesate. Primul grup este format din oamenii obișnuiți care efectuează și primesc plăți în euro către și dinspre țările din zona de plăți SEPA, care cuprinde 36 de țări. Diferența este următoarea: astăzi durează mai mult timp pentru a efectua o plată (este imposibil de determinat timpul exact până la momentul transferului, precum și costul în sine, deoarece depinde de metoda de efectuare a plății), dar când vom deveni membri SEPA, vom ști cu siguranță că plata nu va dura mai mult de o zi și vom înțelege că costul va fi comparabil cu prețurile locale. În acest moment, o plată în euro este mai scumpă decât o plată în lei. Cu alte cuvinte, plățile vor fi mai rapide și mai ieftine pentru cetățenii obișnuiți, atât prin intermediul băncilor, cât și al furnizorilor de servicii de plată.

Acum, de exemplu, persoanelor le este mai convenabil să trimită bani din Franța în Moldova prin transfer de bani. Va fi mai ușor de la un cont la altul mai târziu?

Da, de la un cont la altul va fi mai ușor.

Ce beneficii vor primi celelalte categorii?

Va fi la fel pentru companii ca și pentru cetățeni – costul va fi mai mic și viteza va fi mai mare. Companiile care doresc să efectueze plăți în serie sau „angro”, mai degrabă decât plățile ”una după alta”, vor putea face acest lucru, deoarece partea tehnică va fi mai bine pregătită.

O a treia parte interesată este sistemul financiar. Însă, pentru a se conecta la SEPA, sistemul trebuie să depună un efort pentru a îmbunătăți calitatea sistemelor și a normelor interne, pentru a investi și pentru a se moderniza. Banca Națională, în calitate de autoritate de reglementare, este mulțumită de acest lucru, deoarece instituțiile financiare se vor dezvolta, vor deveni mai rezistente la șocuri și infrastructura lor se va îmbunătăți. Adică, pentru sectorul financiar, este o modernizare care va echivala o bancă din Moldova la standardele de plată ale unei bănci europene.

Câte investiții vor fi necesare în acest sens și de la cine?

Desigur, va fi necesară o investiție financiară. Dar nu vorbim doar de bănci, ci și de furnizori de servicii de plată nebancari. În Moldova, au fost emise mai multe licențe pentru furnizorii de servicii de plată care concurează cu sistemul bancar, iar acest lucru este foarte bun. În prezent, atât băncile, cât și OCN-urile vor trebui să investească, dar acest lucru va depinde de nivelul de sofisticare a sistemului lor intern și de locul în care se află, de aceea este dificil să oferim o cifră. Lucrăm împreună cu sectorul bancar pentru a-i oferi caracteristicile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească, dar partea sa depinde apoi de sector. Totul este foarte individual.

Deci băncile trebuie să schimbe ceva în sistemul lor tehnic?

Acesta este un lucru foarte important pentru bănci și, cum „bucătăria internă” a fiecărei bănci este diferită, soluțiile vor fi diferite.

Am făcut deja pasul preliminar de a ne pregăti pentru aderarea la SEPA în mai 2022. Am modernizat sistemul de mesagerie electronică dintre organizațiile din industria financiară la standardul tehnic ISO 20022. Aceasta a devenit baza și reprezintă o contribuție importantă pentru acest sector. Este o oportunitate de a moderniza partea de plăți a sistemului, de a investi în IT și chiar de a schimba regulile jocului. Notificările de plată de mâine nu vor fi la fel ca cele de ieri, iar acest lucru necesită investiții.

Ce mai face Banca Națională pentru asta?

Acum, pentru a intra în SEPA, trebuie să se întâmple mai multe lucruri atât la Banca Națională, cât și la alte instituții. De asemenea, în cadrul băncilor trebuie să aibă loc reforme interne privind sistemele de plată.

Cel mai important pas făcut de BNM a fost implementarea Directivei europene PSD2. Parlamentul a aprobat-o în această vară, urmând ca legislația secundară să intre în vigoare peste doi ani. Aceasta include, de asemenea, o cerință strictă de autentificare – este o subcomponentă.

Ce trebuie să facă ceilalți actori de pe piață pentru a adera la SEPA?

Alte implementări se referă la restul instituțiilor și la succesul lor în acest sens. De exemplu, FIU (sau Unitatea de Informații Financiară, care colectează rapoarte privind activitățile suspecte legate de activitățile criminale din sectorul financiar, inclusiv spălarea de bani și terorismul – BP). Centrul de prevenire și combatere a spălării banilor este responsabil de legea Anti-money laundering. De asemenea, pentru ca Moldova să se conformeze standardelor, directiva europeană AML, care trebuie elaborată de Centru, trebuie să fie aprobată de Parlament. Există și alte organisme, cum ar fi Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal etc. Toată lumea trebuie să își facă partea. Scopul real este de a comunica cu autoritățile, prin intermediul cărora vom spune întregului sector ce trebuie să facă. Banca Națională are rolul de coordonator.

Vor putea băncile să facă față acestor inovații tehnice? Vor trebui să învețe, să angajeze personal nou?

Și Banca Națională învață, și sistemul bancar va face acest lucru. Toate acestea se vor face în comun. Obiectivul de astăzi este de a implementa proiectul Twinning, care va ajuta Moldova să comunice, de exemplu, cu Banca Națională a României, care ne va consulta, ca să învățăm mai bine.

Atât în România, cât și în alte țări, este mult mai ușor atunci când o bancă face parte dintr-un grup internațional de bănci, în acest fel experiența fiind transferată de la banca mamă. Acest tip de bancă se va adapta mai ușor la implementări. Nici băncile locale nu vor rămâne pe cont propriu, BNM va încerca să găsească soluții și pentru ele. Dar cu cât banca este mai mare, cu atât este mai ușor de implementat unele proiecte mari. Suntem pregătiți să sprijinim toți participanții.

Cât timp îi va lua Moldovei să adere la SEPA?

Acum este vorba de depunerea unei cereri. Aceasta trebuie să fie aprobată de organizația Consiliului European de Plăți (EPC) și de Comisia Europeană – aceasta va fi lumina verde pentru aderarea noastră. Pe lângă această aprobare a cererii, trebuie să înceapă interconectarea fizică și reformele bancare. Acest lucru este acum în proces de desfășurare și este dificil să dăm un termen exact pentru că, de exemplu, prima cerere este programată pentru august 2023, va dura câteva luni pentru a primi un răspuns, iar în timp vom dezvolta un plan de conectare a sistemului bancar.

Deci nu se va întâmpla înainte de 2024?

Categoric, pentru că numai atunci vom primi un răspuns din partea EPC. În plus, chiar și în cazul unui răspuns pozitiv, aderarea practică ar putea avea loc abia în august 2024, când vor intra în vigoare dispozițiile secundare ale legii PSD2.

De asemenea, orice întârziere din partea oricărei instituții poate întârzia acest lucru. Dar este, de asemenea, un obiectiv de a stabili un termen limită pentru a vedea cum se mișcă lucrurile. Aceasta este o oportunitate de dezvoltare într-o direcție strategică, iar cu cât mai repede Moldova va deveni parte a acestui sistem, cu atât mai mulți cetățeni și companii vor beneficia și va exista mai multă încredere în bănci.

Menționăm că SEPA este un standard de plată utilizat în Uniunea Europeană și în alte câteva țări. În acest spațiu, toate plățile în euro se efectuează în aceleași condiții atât în interiorul unei singure țări, cât și în alte țări europene care fac parte din acest spațiu.