Timp de două zile, în perioada 1- 2 octombrie 2026, Chișinăul a găzduit un dialog internațional despre spațiul fiscal și ancorarea monetară în procesul accelerat de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și politicile economice care pot susține acest parcurs. Evenimentul, organizat de Banca Națională a Moldovei (BNM), în parteneriat cu Banca Națională a României(BNR) și Banca Franței, a reunit înalți oficiali ai Uniunii Europene, lideri ai băncilor centrale, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și cercetători, pentru a discuta despre stabilitate, investiții și dezvoltare economică.
Cea de-a doua ediție a Conferinței internaționale anuale „Coordonarea politicilor pentru convergența cu Uniunea Europeană” a adus în centrul dezbaterilor o întrebare cu implicații directe pentru cetățeni și companii: cum pot fi coordonate reformele și politicile economice astfel încât integrarea europeană să aducă mai multe oportunități de finanțare, servicii mai accesibile și o economie mai bine pregătită să facă față șocurilor?
Parcursuri diferite, un obiectiv european comun
Conferința a fost deschisă de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, doamna Anca Dragu, care a subliniat că integrarea europeană presupune un efort zilnic de reformă și adaptare instituțională.
Pentru a explica diversitatea parcursului european, guvernatoarea BNM a făcut o comparație cu vinificația. Așa cum calitatea unui vin este influențată de sol, de soiul strugurilor și de vreme, fiecare economie pornește de la condiții diferite și se confruntă cu propriile șocuri. „Obiectivul este însă unul comun: pornim de la soluri diferite, dar lucrăm pentru a atinge același standard”, a subliniat doamna Anca Dragu. În acest context, guvernatoarea a evidențiat experiența vinificatorilor moldoveni, care au răspuns embargourilor prin îmbunătățirea calității și orientarea către piețele europene, unde vinurile se bucură astăzi de succes.
„Convergența nu urmează un singur drum. Există mai multe trasee, fiecare marcat de propriile reforme și, adesea, de propriile crize”, a menționat guvernatoarea Anca Dragu.
Comparația a arătat și importanța coordonării politicilor economice. Guvernatoarea a precizat că o bancă centrală contribuie la echilibrul economic, iar rezultatul depinde de efortul comun al instituțiilor și de alinierea măsurilor adoptate.
„Când politicile sunt concepute astfel încât să funcționeze împreună, convergența se realizează mai rapid, este mai puțin costisitoare și mai rezilientă la șocuri”, a declarat șefa băncii centrale.
Printre beneficiile apropierii de standardele europene, doamna Anca Dragu a evidențiat consolidarea credibilității instituțiilor și reducerea costurilor de finanțare pentru stat, companii și populație. Totodată, dezvoltarea piețelor de capital poate orienta economiile către investiții, poate oferi finanțare pe termen mai lung și poate crea alternative la creditul bancar.
Pentru Republica Moldova, integrarea financiară produce deja rezultate pe care cetățenii și întreprinderile le resimt direct. Guvernatoarea a prezentat participarea la SEPA drept un exemplu concret, prin transferuri în euro mai accesibile și mai rapide.
În continuarea acestor idei, prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Vasile Tofan, s-a referit la prioritățile economice ale țării în procesul de integrare europeană. Oficialul a subliniat că țara noastră are un sistem bancar bine capitalizat și lichid, iar provocarea actuală este valorificarea acestei stabilități pentru dezvoltarea economiei reale.
„Stabilitatea financiară trebuie transformată în investiții și creștere economică”, a subliniat prim-ministrul.
Domnul Vasile Tofan a remarcat că Republica Moldova se bucură astăzi de mai multă încredere din partea investitorilor și a partenerilor externi, datorită parcursului european clar, reformelor și sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană și de alți parteneri.
La rândul său, domnul Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, a adus în discuție rolul instituțiilor și al cooperării dintre băncile centrale în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Oficialul a evidențiat parteneriatul dintre BNR și BNM, construit de-a lungul deceniilor pe încredere, istorie comună și valori profesionale.
„Integrarea europeană nu înseamnă doar adoptarea legislației sau îndeplinirea unor criterii formale. Aceasta presupune și consolidarea instituțiilor și dezvoltarea capacității analitice necesare pentru a face față unor provocări economice tot mai complexe”, a menționat domnul Cristian Popa.
Din partea Băncii Franței, la deschiderea conferinței, viceguvernatoarea Agnès Bénassy-Quéré a lansat mesajul că în actualul context internațional, susținerea convergenței între vestul și estul Europei are un rol central. „Cea de-a doua conferință internațională găzduită de Banca Națională a Moldovei a adus o contribuție importantă la acest parcurs. Evenimentul a oferit o platformă unică pentru schimbul de opinii între factorii de decizie, reprezentanții băncilor centrale și economiști de renume privind provocările și oportunitățile convergenței cu Uniunea Europeană, într-un moment în care coordonarea economică și reziliența instituțională sunt mai importante ca oricând”, s-a precizat în mesajul oficialului de la Banca Franței.
Comisarul european Valdis Dombrovskis: Moldova poate conta pe sprijinul Uniunii Europene
„Uniunea Europeană susține transformarea economică a Republicii Moldova, iar beneficiile integrării sunt deja resimțite de cetățeni și companii”, a declarat comisarul european pentru Economie și Productivitate, domnul Valdis Dombrovskis, prezent la evenimentul de la Chișinău, în calitate de vorbitor principal.
Oficialul a exemplificat rezultatele integrării prin conectarea Republicii Moldova la SEPA, care permite transferuri mai rapide, mai ieftine și mai simple, precum și prin accesul la servicii de roaming fără tarife suplimentare între Republica Moldova și UE. Totodată, a menționat inițiativele de dezvoltare a piețelor de capital și de atragere a investițiilor, subliniind că integrarea se construiește treptat, înainte de momentul aderării.
În ceea ce privește stabilitatea macroeconomică, comisarul european a evidențiat, între altele, răspunsul bine calibrat al politicii monetare la presiunile inflaționiste.
„Un angajament credibil față de stabilitatea prețurilor susține încrederea și un mediu stabil pentru investiții. Independența băncii centrale este fundamentală pentru credibilitatea acestui angajament și reprezintă un element important al alinierii Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene”, a subliniat domnul Valdis Dombrovskis.
Oficialul a evidențiat și sprijinul financiar și tehnic oferit prin Planul de creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Comisarul european a precizat că peste 500 de milioane de euro au fost deja puse la dispoziția țării.
„Moldova poate conta pe sprijinul nostru în drumul său către aderarea la Uniunea Europeană. Vom fi alături la fiecare pas”, a spus în concluzie domnul Valdis Dombrovskis.
Integrarea în piața europeană: oportunități pentru investiții și finanțare
Alături de sprijinul financiar și tehnic pentru reforme, integrarea europeană poate aduce beneficii economiei Republicii Moldova prin extinderea accesului companiilor la finanțare și atragerea investițiilor. Aceste oportunități au fost analizate în prezentarea lui Nicolas Véron, cercetător la Bruegel Institute, dedicată pieței unice a serviciilor financiare și proiectului Uniunii Economiilor și Investițiilor.
În completarea discuțiilor despre integrarea financiară europeană, doamna Soledad Zignago, economist senior la Banca Franței, a abordat evoluția Uniunii Bancare, de la consolidarea rezilienței la provocările competitivității. Mesajul Băncii Franței a evidențiat că reformele de reglementare adoptate după criza financiară globală au întărit capitalizarea băncilor și capacitatea acestora de a rezista șocurilor severe.
Valorificarea oportunităților de finanțare și investiții este legată și de stabilitatea macroeconomică. Această dimensiune a integrării europene a fost abordată în primul panel de discuții, dedicat cadrelor de politică monetară în etapa de preaderare. Tema panelului a vizat alegerea regimurilor monetare și de curs de schimb potrivite pentru economiile candidate pentru aderare la Uniunea Europeană, în raport cu țintirea inflației, stabilitatea cursului de schimb pentru susținerea integrării comerciale și convergența, pe termen lung, cu zona euro.
La discuțiile moderate de domnul Mihnea Constantinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, au participat domnii Andriy Pyshnyy, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Gediminas Šimkus, guvernatorul Băncii Lituaniei și membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, Nikolay Nenovsky, membru al Consiliului de guvernare al Băncii Naționale a Bulgariei, precum și Cristian Popa, consilier special al guvernatorului Băncii Naționale a României.
Panelul a comparat două căi de convergență. Lituania și Bulgaria au parcurs-o sub un consiliu monetar, România sub un regim de curs flexibil cu țintirea inflației, iar ambele cadre au asigurat apropierea de nivelul de venit al Uniunii Europene. „Aprecierea reală care însoțește convergența se manifestă, sub un curs fix, printr-o inflație mai ridicată decât în zona ancorei, iar sub un curs flexibil și prin întărirea monedei naționale. Sustenabilitatea procesului se vede în bilanțuri: în modul de finanțare a deficitului extern, în ritmul creditării și în corelarea salariilor cu productivitatea. Experiența Ucrainei confirmă că un cadru monetar clădit pe un sistem bancar solid, pe rezerve adecvate și pe o țintă de inflație credibilă face față inclusiv unor șocuri de amploare excepțională. Pentru Republica Moldova, lecția comună a celor patru experiențe este că instituțiile construite din timp și politicile bine coordonate dau forță oricărui regim monetar”, a menționat domnul Mihnea Constantinescu.
Discuțiile despre condițiile care susțin convergența pe termen lung au continuat cu analiza rolului investițiilor, al creșterii productivității și al dezvoltării sectorului financiar. Aceste teme au fost aprofundate în cel de-al doilea panel, dedicat integrării în piața unică europeană și convergenței structurale, moderat de Wolf Reuter, economist-șef și director al Departamentului de Economie și Cercetare al Băncii Naționale a Austriei
Panelul i-a reunit pe domnii Trajko Slaveski, guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Macedonia de Nord, Claudiu Năsui, ministrul economiei și digitalizării din Republica Moldova, Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară din România, și Petru Rotaru, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei.
În intervenția sa, domnul Petru Rotaru a evidențiat beneficiile integrării financiare pe care cetățenii și întreprinderile le resimt deja.
„Alături de dezvoltarea sistemului MIA Plăți Instant, modernizarea plăților facilitează activitatea economică și creează condiții pentru extinderea serviciilor financiare. Pentru Republica Moldova, participarea la SEPA oferă deja un exemplu al beneficiilor acestei apropieri: transferuri în euro mai accesibile pentru cetățeni și companii și legături financiare mai directe cu partenerii europeni”, a declarat prim-viceguvernatorul BNM.
Astfel, progresele integrării financiare sunt vizibile în participarea Republicii Moldova la SEPA. Pe 6 octombrie se va împlini un an de la conectarea operațională la Zona Unică de Plăți în Euro. În primele 11 luni, cetățenii și companiile au efectuat aproximativ 1,1 milioane de transferuri, la un cost mediu de circa un euro pe tranzacție. În același timp, reducerea costurilor le-a adus economii de aproximativ 15 milioane de euro.
Reformele și finanțarea europeană în perioade de incertitudine
Planul de creștere pentru Republica Moldova, condițiile finanțării europene și capacitatea politicii fiscale de a răspunde șocurilor au constituit tema celui de-al treilea panel, moderat de profesorul Marius Alin Andrieș, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În cadrul panelului au participat doamna Annika Eriksgaard, directoare generală adjunctă pentru Investiții și Afaceri Internaționale în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene (DG ECFIN), doamna Svetlana Cerović, reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional în Moldova, domnul Volodymyr Lepushynskyi, viceguvernator al Băncii Naționale a Ucrainei, și domnul Hayk Avetisyan, directorul Direcției macroeconomice a Băncii Centrale a Armeniei.
Vorbitorii au analizat riscul ca o încetinire economică să întârzie realizarea reformelor și, implicit, accesul la finanțarea condiționată de rezultate, tocmai atunci când bugetul are nevoie de sprijin. Discuția a vizat rolul finanțării în oferirea răgazului necesar pentru implementarea reformelor și riscul ca amânarea acestora să impună ulterior ajustări bugetare mai dificile.
Un alt subiect a fost pregătirea bugetului înaintea unei crize, prin consolidarea instituțiilor fiscale, crearea unor marje de siguranță și planificarea pe termen mediu. A fost abordată și calibrarea ritmului de reducere a deficitului bugetar, astfel încât măsurile adoptate să consolideze încrederea în politicile economice și să limiteze efectele negative asupra activității economice.
Totodată, vorbitorii au discutat despre folosirea mai multor scenarii economice pentru fundamentarea deciziilor în condiții de incertitudine și adaptarea măsurilor fără afectarea angajamentelor privind reformele structurale.
Cercetarea economică în sprijinul coordonării politicilor
După dezbaterile din prima zi despre provocările politicilor economice și convergența europeană, programul din 2 octombrie a adus în prim-plan cercetarea academică.
Sesiunea de cercetare a fost deschisă de Denis Gorea, economist principal în Departamentul monetar și economic al Băncii Reglementelor Internaționale. Intervenția sa a avut ca temă riscurile fiscale, cu accent pe implicațiile pentru politica monetară și pe efectele asupra sectorului financiar și economiei reale. Expertul a subliniat importanța păstrării independenței și credibilității băncii centrale și a unui răspuns la timp la riscurile inflaționiste.
Prima sesiune a inclus și lucrarea Andreei Liliana Vladu, de la Banca Centrală Europeană, dedicată relației dintre excesul de lichiditate și curba randamentelor. Tema a completat discuțiile despre politica monetară prin examinarea condițiilor de pe piețele financiare.
Programul celei de-a doua sesiuni a continuat analiza coordonării politicilor și a integrării monetare. Lucrarea lui Hugo Minnella, de la Universitatea Le Mans și CEPREMAP, a vizat combinația de politici economice, bunăstarea și regulile de politică într-o uniune monetară cu agenți economici eterogeni. Cercetarea domnului Xavier Goenaga, de la Universitatea Paris-Panthéon-Assas&BRED, a abordat trecerea la uniunea monetară și redistribuirea riscului suveran, pe baza dovezilor empirice privind adoptarea euro.
Toate prezentările pot fi vizualizate: https://www.bnm.md/ro/content/evenimente-de-cercetare
Conferința internațională anuală de cercetare cu tema „Coordonarea politicilor pentru convergența cu Uniunea Europeană: spațiul fiscal și ancorarea monetară în contextul integrării accelerate” a reunit la Chișinău peste 120 de participanți. Ediția inaugurală, desfășurată în 2025, tot la Chișinău, sub genericul „New Technology for Old Markets” a fost dedicată viitorului finanțelor pe piețele emergente.
