Opțiuni de accesibilitate

  • Programul primirii în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale a Moldovei
    Înscrierea solicitanților pentru audiență se efectuează în temeiul înscrierii prealabile a solicitanților în baza cererii de audiență, care se depune în scris la sediul BNM, prin poștă sau email.
    Pentru mai multe informații privind modul de depunere și realizare a audienței, vă recomandăm să consultați Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea audienței HG250/2024
     

  • Anca Dragu, guvernator

    Prima zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.

  • Petru Rotaru, prim-viceguvernator

    A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.


  • Tatiana Ivanicichina, viceguvernator

    A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.


  • Constantin Șchendra, viceguvernator

    A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.


  • Mihnea Constantinescu, viceguvernator

    A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor și cererilor de acces la informații de interes public adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii.

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde
16.10.2025

Raport de evaluare a stabilității financiare, trimestrul II 2025



Raport de evaluare a stabilității financiare, trimestrul II 2025

 

Sumar

Ca urmare a analizelor și studiilor efectuate la situația de la finele trimestrului II 2025, s-a constatat un nivel adecvat de reziliență la risc al sectorului bancar, caracterizat de mai multe dimensiuni ale riscurilor. Indicele de stres financiar a înregistrat valoarea de 0,38, sub pragul de stres stabilit de 0,52, reflectând condiții de funcționare normale în sistemul financiar. Nivelul vulnerabilității sectorului bancar s-a situat la -0,46, sub pragul de semnal de zero, sugerând o absență acumulării riscurilor sistemice.

Riscul de contagiune directă este apreciat ca fiind scăzut, având în vedere că ponderea majoră a plasărilor interbancare este menținută în băncile din străinătate. Rețeaua interbancară, deși relativ concentrată, nu prezintă semne de tensiune sistemică, iar riscurile asociate interconectărilor sunt limitate. Totodată, cazuri de concentrare sectorială sporită a creditelor nu au fost identificate. Expunerea băncilor față de instituțiile financiare nebancare (IFN) a crescut cu 37,4 mil. MDL, sau cu 1,1% comparativ cu trimestrul I 2025, însumând 3 552,9 mil. MDL, ceea ce reprezintă echivalentul a 3,8% din portofoliul de credite total al băncilor. Este de menționat, 100% din creditele acordate către IFN-uri sunt clasificate în categorii de risc performante.

Conform opiniei băncilor, exprimate în cadrul sondajului privind creditarea bancară, standardele de creditare s-au menținut constante în cazul creditelor acordate societăților nefinanciare și au fost relaxate ușor în cazul creditelor acordate populației. Cererea de credite a înregistrat o majorare ușoară atât din partea societăților nefinanciare, cât și din partea populației. În cadrul iterației curente a sondajului privind riscul sistemic, derulat în rândul băncilor, cele mai mari trei riscuri, în opinia respondenților, rămân riscul geopolitic, riscul macroeconomic și riscul suveran. În același timp, riscul de credit a înregistrat o creștere a scorului general, situându-se pe locul al patrulea în clasamentul riscurilor, fiind urmat de riscul cibernetic.

Volumul total al creditelor imobiliare noi acordate pe parcursul trimestrului II 2025 a înregistrat o creștere semnificativă de 76,9% față de perioada similară a anului precedent, dar s-a diminuat cu 1,9% comparativ cu trimestrul precedent, însumând la finele perioadei analizate valoarea de 2 798,8 mil. MDL. Volumul total al creditelor de consum noi acordate a crescut cu 29,8% față de perioada similară a anului precedent și cu 22,7% față de trimestrul precedent, totalizând 4 405,1 mil. MDL.

Soldul creditelor cu restanțe mai mari de o zi aferente debitorilor persoane juridice a crescut cu 1,6%, ajungând la 949,2 mil. MDL, în timp ce soldul creditelor ale debitorilor persoane fizice care înregistrează restanțe la plată a scăzut cu 5,6%, până la valoarea de 549,6 mil. MDL. Prin urmare, ponderea creditelor expirate ale debitorilor persoane fizice s-a diminuat până la valoarea de 1,4% (cu 0,2 puncte procentuale mai mică față de trimestrul precedent) din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, iar ponderea creditelor expirate ale debitorilor persoane juridice s-a menținut la nivelul de 1,8% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice. Rata creditelor neperformante (NPL), conform cerințelor prudențiale naționale, pentru creditele acordate persoanelor fizice s-a majorat până la 3,1% în totalul creditelor acordate acestui segment de debitori, tendință determinată de creșterea soldului creditelor neperformante imobiliare acordate persoanelor fizice cu 283,6 mil. MDL, explicată în mare parte de reclasificarea unor debitori în categorii de risc mai dure urmare a modificărilor reglementare intrate în vigoare care se referă la evaluarea unor criterii calitativi a creditelor acordate de bănci.

Profilul de risc al debitorilor persoane fizice se menține prudent, cu 68,7% din creditele noi acordate în trimestrul II 2025 înregistrând un raport dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) sub 40%, iar 88,0% – un RSDV sub limita de 55%. De asemenea, 98,0% din creditele noi ale persoanelor fizice în trimestrul de referință au fost acordate cu raportul dintre credite și garanții (RCG) sub 80%.

Piața imobiliară rezidențială marchează în continuare o tendință de creștere a prețurilor, deși într-un ritm mai moderat. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), calculat în baza prețurilor de ofertă, a înregistrat valoarea de 222,0%, fiind în creștere cu 4,9% față de trimestrul I 2025 și cu 33,8% față de trimestrul II 2024.

Riscul de credit rămâne principalul risc la care sunt expuse băncile. În cadrul analizei de senzitivitate a ratei fondurilor proprii la înrăutățirea calității creditelor, s-a constatat că ramura care ar avea cel mai mare impact asupra erodării ratei fondurilor proprii, în condițiile eventualei creșteri a creditelor neperformante conform standardelor prudențiale, este cea a creditelor acordate pentru procurarea/construcția imobilelor. Totodată, băncile se mențin pe o poziție rezistentă în raport cu riscul de lichiditate, dispunând de rezerve solide de active lichide care le permit să facă față potențialelor situații de criză.

În concluzie, condițiile actuale nu indică asupra unor semnale privind acumularea vulnerabilităților sistemice sau a unui risc sistemic excesiv. Evaluările realizate reflectă o capacitate adecvată de absorbție a șocurilor de către instituțiile financiare supravegheate.

 

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).