Raport asupra inflației nr.1, februarie 2011

Prezentarea

Sumar

Evoluţia inflaţiei şi cauzele acesteia

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2010 s-a situat la nivelul de 8.1 la sută, fiind cu 0.1 puncte procentuale superior nivelului din luna septembrie 2010. În acest fel, ritmul anual al inflaţiei se află în mare parte în concordanţă cu proiecţia publicată în Raportul de Politică Monetară nr. 4, noiembrie 2010, valoarea efectivă fiind cu 0.3 puncte procentuale superioară celei prognozate (7.8 la sută), abatere cauzată de evoluţiile recente de pe piaţa combustibililor pe fundalul creşterii preţurilor la produsele petroliere pe pieţele externe şi a deprecierii monedei naţionale.

Ritmul anual al inflaţiei de bază a constituit 4.4 la sută în luna decembrie 2010 comparativ cu nivelul de 8.1 la sută a inflaţiei IPC, fapt ce relevă nivelul înalt al contribuţiei factorilor nemonetari în cadrul creşterii preţurilor pe teritoriul Republicii Moldova. La formarea ratei inflaţiei pe parcursul anului 2010 cel mai mult au contribuit preţurile la produsele alimentare, ca rezultat al abaterilor condiţiilor climaterice de la normă în perioada de referinţă şi al fluctuaţiilor preţurilor alimentare pe piaţa mondială. În acelaşi timp, o contribuţie majoră a fost exercitată de preţurile reglementate, ca rezultat al modificărilor de tarife la serviciile cu preţuri reglementate efectuate în lunile ianuarie şi mai. Fluctuaţiile preţurilor la petrol pe piaţa mondială, dar şi evoluţiile cursului valutar din anul 2010 au avut o contribuţie semnificativă la creşterea preţurilor la combustibili. În acelaşi timp, efectele de runda a doua cauzate de creşterea preţurilor la combustibili şi la produsele alimentare au generat presiuni inflaţioniste asupra preţurilor unor bunuri şi servicii aferente inflaţiei de bază.

Produsul intern brut în perioada ianuarie-septembrie 2010 s-a majorat în termeni reali cu 6.5 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Evoluţia trimestrială a acestui indicator denotă o recuperare mai rapidă a activităţii economice în trimestrul III, 2010, perioadă în care s-a înregistrat o creştere de 8.0 la sută comparativ cu majorările de 4.7 şi, respectiv, 6.4 la sută consemnate în trimestrele I şi II, 2010 faţă de perioadele similare ale anului 2009. Cererea internă continuă să fie factorul determinant în creşterea PIB, iar cererea externă, într-o măsură mai pronunţată comparativ cu perioadele precedente, a impulsionat recuperarea activităţii economice. Cu toate acestea, o parte semnificativă din cererea internă este orientată spre bunurile din exterior, ca rezultat al unei competitivităţi mai mici a produselor autohtone, fapt ce constituie un impediment considerabil în relansarea economică a Republicii Moldova.

În trimestrul III, 2010 indicatorii BNS relevă o deteriorare a situaţiei pieţei muncii în Republica Moldova comparativ cu trimestrul III, 2009. Rata şomajului s-a majorat cu 0.8 puncte procentuale comparativ cu trimestrul III, 2009, constituind 6.5 la sută. Situaţia creată pe piaţa muncii denotă o tergiversare a procesului de creare a noilor locuri de muncă în economia Republicii Moldova, în pofida semnalelor pozitive de la începutul anului curent privind recuperarea economiei. Acest fapt sugerează o flexibilitate redusă a pieţei muncii, dar şi reticenţa şomerilor de a lua în considerare opţiunile disponibile din cauza salariilor mici. În ianuarie-noiembrie 2010 salariul mediu al unui lucrător în economia naţională s-a majorat cu 8.2 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, salariul real rămânând practic la nivelul anului trecut. În perioada analizată atât în sfera bugetară, cât şi în sectorul real al economiei s-a înregistrat o creştere a salariului mediu faţă de ianuarie- noiembrie 2009 cu 7.7 şi 8.4 la sută, respectiv.

Promovarea politicii monetare

Banca Naţională a Moldovei elaborează şi implementează politica monetară şi valutară orientată spre asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Pentru anul 2010 politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei s-a axat pe asigurarea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei la nivelul de 5.0 la sută la finele anului 2010, cu o deviere posibilă de +/- 1.0 puncte procentuale.

Cuantificând perspectivele inflaţiei pe termen scurt şi mediu în condiţiile eventualelor incertitudini şi provocări din perioada gestionară, precum şi în scopul anticipării presiunilor inflaţioniste, Banca Naţională a Moldovei a promovat pe parcursul anului 2010 o politică monetară prudentă. Totodată, BNM a continuat să gestioneze hotărât surplusul de lichiditate prin operaţiuni de sterilizare pe piaţa monetară.

În trimestrul IV, 2010 BNM a intervenit pe piaţa valutară internă preponderent în calitate de cumpărător, intervenţiile fiind efectuate în scopul atenuării fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu valutele străine şi alimentarea pieţei cu lichidităţi în lei.

Evoluţia agregatelor monetare a fost influenţată de situaţia în economia naţională afectată de criza economică globală din anul 2009, demonstrând evoluţii pozitive în condiţiile unei creşteri pronunţate a economiei pe parcursul trimestrului IV, 2010.

În condiţiile lichidităţii excesive din sistemul bancar şi reducerii treptate a riscului de crediţ pe parcursul anului 2010 ratele dobânzilor practicate de bănci la depozitele noi atrase şi creditele noi acordate persoanelor fizice şi celor juridice au înregistrat o scădere pronunţată.

În scopul atenuării presiunilor inflaţioniste, la ultima şedinţă a Consiliului de administraţie din anul 2010 a fost luată decizia de a majora cu 1.0 puncte procentuale rata de bază - până la nivelul de 8.0 la sută.

Prognoza inflaţiei pe termen mediu

În anul 2010 principala dificultate pentru majoritatea ţărilor lumii a fost gestionarea datoriilor publice, care au crescut semnificativ şi rata înaltă a şomajului, în comparaţie cu anul 2009 când principalele probleme au fost recesiunea economică şi identificarea măsurilor anticriză.

Anul 2010 s-a caracterizat prin ieşirea din recesiune a economiei mondiale, însă cu un ritm de recuperare lent, inegal şi plin de riscuri. Producţia şi comerţul mondial şi-au revenit mai repede decât se anticipase iniţial, iar condiţiile financiare s-au îmbunătăţit. Cu toate acestea, ţările dezvoltate se confruntă cu repercusiunile creşterii masive a datoriilor, iar ţările în curs de dezvoltare încearcă să stabilizeze propriile economii.

Deprecierea treptată în prima jumătate a anului a monedei unice europene faţă de dolarul american şi aprecierea a yuanului renminbi chinezesc şi a yenului japonez faţă de dolarul american în a doua jumătate a anului au generat discuţii aprinse, ceea ce a cauzat unele dezechilibre comerciale. Anul 2010 a fost marcat şi de multe calamităţi naturale care au fost simţite şi la nivelul economiei mondiale, preţurile produselor alimentare pe piaţa mondială atingând un nivel record în luna decembrie 2010, ca urmare a cotaţiilor mai mari ale zahărului, cerealelor şi oleaginoaselor.

Riscurile pentru anul 2011 ţin de perturbările înregistrate pe pieţele internaţionale de obligaţiuni de stat, care ar putea mări considerabil presiunea asupra finanţelor publice, antrenând o scădere a încrederii pe pieţe şi provocând o nouă micşorare semnificativă a bugetelor statelor aflate încă în recesiune. De asemenea, există riscul unei noi regresiuni pe piaţa imobiliară din SUA, iar alte ţări cu o economie avansată nu vor fi în stare să susţină singure creşterea mondială.

Ca rezultat al înregistrării unor creşteri economice mai mari decât s-a anticipat pe parcursul anului 2010, deviaţia PIB urmează a se închide la începutul anului 2011. Pe parcursul perioadei de prognoză aceasta va coborî nesemnificativ sub nivelul noninflaţionist al PIB. Cererea agregată va avea o influenţă uşor dezinflaţionistă, fiind contrabalansată de caracterul stimulativ al ratelor reale ale dobânzii.

Rata anuală a inflaţiei se va plasa la nivelul de 7.9 şi 4.5 la sută la sfârşitul anului 2011 şi 2012, respectiv. Comparativ cu runda de prognoză anterioară, proiecţia ratei anuale a inflaţiei s-a majorat cu 0.6 puncte procentuale pentru anul 2011 şi s-a diminuat cu 0.1 puncte procentuale pentru anul 2012. Principalii determinanţi ai inflaţiei în perspectivă rămân a fi factorii de natura ofertei, a căror manifestare se va reflecta în IPC în principal prin intermediul preţurilor reglementate şi ale produselor alimentare.