Raportul asupra inflației nr. 1, 2026

Prezentarea raportului
 

Sumar

Inflația

Pe parcursul trimestrului IV 2025, rata anuală a inflației a conturat o traiectorie relativ stabilă, majorându-se}de la 6,86 la sută în luna septembrie 2025 până la 6,99 la sută în lunile octombrie și noiembrie 2025. În luna decembrie 2025, aceasta s-a temperat până la valoarea de 6,84 la sută. Totuși, rata medie anuală a inflației a constituit 6,94 la sută în trimestrul IV 2025, fiind cu circa 0,43 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. Cu toate acestea, rata anuală a inflației, începând cu luna decembrie 2024 și pe parcursul anului 2025, s-a situat în afara limitei superioare a intervalului de variație de la ținta inflației, fapt generat de dinamica prețurilor reglementate, în contextul ajustării tarifului la gazul din rețea, la energia termică și la energia electrică. Or, rata anuală a inflației fără impactul respectiv s-a plasat, conform estimărilor, în limitele intervalului de variație de la ținta inflației în perioada respectivă. În același timp, aceasta a fost ușor superioară valorii anticipate în Raportul asupra inflației, noiembrie 2025. Creșterea în termeni anuali a prețurilor pe parcursul anului 2025 a fost susținută, preponderent, de unele șocuri din partea ofertei, printre care ajustarea tarifului la gazul din rețea, la energia termică și la cea electrică, precum și de condițiile agrometeorologice nefavorabile din primăvară care au exercitat presiuni asupra prețurilor la produsele alimentare. Conform estimărilor, cererea agregată a continuat să exercite un impact dezinflaționist asupra prețurilor în trimestrul de referință. Efectul unei perioade de bază ridicate asociat ajustării tarifelor la resursele energetice de la începutul anului 2025 va determina temperarea ratei anuale a inflației și încadrarea acesteia în intervalul de variație de la ținta inflației în perioada următoare. Modalitatea de ajustare a tarifelor, precum și situația tensionată în regiune și riscurile escaladării acesteia mențin incertitudinea pronunțată aferentă prognozei inflației.

Mediul extern

Anul 2025 s-a încheiat pe o notă de incertitudine geopolitică sporită, cu destrămarea vechilor tradiții de cooperare economică și diplomatică și cu un război în regiune de aproape 4 ani. În octombrie 2025, Israelul și gruparea Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului, mediat de SUA. Totodată, în ultimele luni ale anului 2025 s-au intensificat discuțiile privind încetarea războiului din Ucraina, care nu s-au soldat cu niciun rezultat palpabil, dimpotrivă, atacurile armate s-au amplificat. La 3 ianuarie 2026, printr-o operațiune de atacuri aeriene combinată cu forțe speciale, desfășurată de SUA, au fost capturați președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și soția acestuia. De asemenea, președintele SUA și-a reluat retorica privind necesitatea încorporării Groenlandei în componența SUA prin orice mijloace. În Iran au continuat protestele de stradă cu riposte dure din partea autorităților, iar SUA au amenințat cu acțiuni militare, ceea ce din nou a declanșat riscurile aferente închiderii strâmtorii Ormuz. În altă ordine de idei, independența Rezervei Federale a SUA este pusă sub semnul întrebării după ce președintele SUA a anunțat proceduri legale împotrivă lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA. Cel mai vizibil efect al incertitudinii economice și politice este creșterea la un nivel record a prețului aurului și al altor metale prețioase. Prețul petrolului Brent a avut o volatilitate redusă, întrucât prima de risc geopolitic este contrabalansată de creșterea ofertei de petrol de către OPEC+. În contextul stabilizării presiunilor inflaționiste și atingerii echilibrului monetar, majoritatea autorităților monetare au încetinit ritmul reducerii ratelor dobânzilor. Dolarul SUA a continuat să se deprecieze, reflectând efectele adverse ale războiului comercial pentru SUA. În același timp, moneda unică europeană a fost influențată de problemele fiscale din țările europene și de riscurile aferente continuării războiului din Ucraina. Cotația gazelor naturale Netherlands TTF a avut o tendință stabilă în ultimele luni ale anului 2025, dar a crescut semnificativ în ianuarie 2026 din cauza temperaturilor scăzute din Europa care au determinat reducerea rezervelor de gaz sub media ultimilor 5 ani și creșterea preocupărilor privind suplinirea rezervelor de gaze naturale în Europa în anul 2026. Prețurile internaționale la produsele alimentare au o evoluție stabilă, fără dezechilibre comerciale. Evenimentul din regiune care prezintă interes este trecerea Bulgariei la moneda unică europeană din 1 ianuarie 2026 cu ulterioarele efecte adverse asupra prețurilor de consum pe piața locală.

Economia

În trimestrul III 2025, dinamica anuală a PIB a accelerat pronunțat, după valorile negative din a doua jumătate a anului 2024 și dinamica nulă din prima jumătate a anului 2025. În perioada iulie-septembrie 2025, PIB s-a majorat cu 5,2 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2024. Dinamica respectivă a fost marginal inferioară celei anticipate în cadrul Raportului asupra inflației, noiembrie 2025. Această evoluție a fost determinată, preponderent, de impactul pozitiv din partea cererii interne, atât din partea populației, în contextul creșterii veniturilor în termeni reali, cât și din partea agenților economici. Cererea externă netă a susținut acest efect. Totodată, merită a fi menționat impactul pozitiv asupra dinamicii PIB din partea agriculturii și construcțiilor. Contribuții pozitive de magnitudine mai redusă au fost determinate de producția industrială și tranzacțiile imobiliare. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o creștere de 1,5 la sută a PIB comparativ cu trimestrul II 2025. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB a fost cu 2,0 la sută superior comparativ cu nivelul din perioada similară a anului 2024.

Politica monetară

În trimestrul IV 2025, lichiditatea excesivă a însumat 6,2 miliarde lei, fiind în creștere față de trimestrul III 2025 cu 861,2 milioane lei.

În această perioadă, agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 11,1 la sută anual. Contribuția principală fiind din partea soldului depozitelor în moneda națională.

Pe parcursul trimestrului IV 2025, au avut loc două ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. Ca urmare a evaluării balanței riscurilor interne și externe și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședința din 6 noiembrie 2025, a hotărât menținerea ratei de bază la nivelul de 6,00 la sută (nivel stabilit la 18 septembrie 2025), iar ulterior, la 11 decembrie 2025, a decis să reducă rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale, până la nivelul de 5,00 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă a fost diminuată de la 22,0 la sută la 20,0 la sută din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă – de la 31,0 la sută la 29,0 la sută din baza de calcul.

Aceste măsuri au fost adoptate cu scopul de a consolida poziția de susținere și stimulare a cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului și a investițiilor, echilibrarea economiei naționale și a contului curent.

La ședința din 5 februarie 2026, Comitetul executiv al Bănci Naționale a Moldovei a adoptat prin vot unanim menținerea ratei de bază la nivelul de 5,00 la sută anual, respectiv au fost menținute ratele la facilitățile permanente și la operațiunile repo. Totodată, a fost redusă norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și cea din mijloacele atrase în valută liber convertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii 16 februarie 2026 – 15 martie 2026 până la nivelurile de 18,0 la sută și, respectiv, 26,0 la sută din baza de calcul.

Banca Națională a Moldovei prin decizia de reducere simultană a normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber convertibilă urmărește acoperirea necesităților sistemului bancar de lichiditate contribuind la creșterea resurselor de creditare pentru sectorul real și public, consolidând, astfel, poziția de susținere a cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului și a investițiilor, echilibrarea economiei naționale și a contului curent. Totodată, efectele acestei măsuri de diminuare a costurilor pasivelor atrase de sectorul bancar, se vor propaga în timp, contribuind la scăderea ratelor de dobândă pe piețele monetară, de depozit și de credit.

În trimestrul IV 2025, pe segmentul monedei naționale, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate a înregistrat o tendință descendentă, iar la depozitele la termen și-au continuat trendul crescător sub impactul măsurilor anterioare de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 9,12 la sută, în descreștere cu 0,24 puncte procentuale, iar cea la depozite – 5,08 la sută, în creștere cu 0,12 puncte procentuale față de trimestrul III 2025.

Ratele medii ale dobânzilor aferente soldului la creditele în moneda națională s-au diminuat, comparativ cu trimestrul III 2025, cu 0,14 puncte procentuale, până la nivelul de 9,15 la sută, iar la depozitele la termen au crescut cu 0,38 puncte procentuale, până la nivelul de 4,69 la sută.

Proiecția inflației pe termen mediu

Prognozele privind ipotezele externe la început de an sunt afectate de incertitudinile geopolitice. Deși se anticipează creșterea treptată în continuare a economiei mondiale, atingerea potențialului va fi umbrită de repercusiunile evenimentelor geopolitice de pe arena internațională. Al patrulea an de război în Ucraina, iar tratativele nu înregistrează progrese, tensiunile din Orientul Mijlociu s-au mutat din Palestina spre Iran, tarifele comerciale au ajuns să fie mai degrabă o normă, decât o excepție. Economiile europene, deși progresează treptat, vor fi afectate de tarifele comerciale reciproce cu SUA, de problemele deficitului fiscal și de tensiunile politice din jurul Groenlandei. Întrucât inflația în zona euro a atins ținta de 2 la sută, se anticipează o pauză în modificarea ratelor dobânzilor BCE. Evoluția ratelor dobânzilor Rezervei Federale a SUA e incertă în contextul presiunilor exercitate de președintele SUA asupra Rezervei Federale. În anul 2026, se preconizează o depreciere a dolarului SUA într-o măsură mai mică decât în 2025 ca urmare a dispersării efectului inițial al tarifelor comerciale. Cotațiile petroliere vor fi afectate în continuare de politica OPEC+ de a readuce pe piață capacitatea de producție limitată anterior. Cotațiile europene la gazele naturale vor fi influențate negativ de necesitatea urgentă de suplinire a stocurilor în Europa, deși cererea slabă din partea țărilor asiatice ar putea diminua presiunea asupra formării prețurilor de comercializare pe piața internațională. În lipsa unor premise extraordinare, se anticipează că prețurile internaționale la produsele alimentare vor avea o evoluție echilibrată.

La începutul anului 2026, rata anuală a inflației va înregistra o diminuare, după care se va menține relativ stabilă până la finele anului, iar la începutul anului viitor va consemna o nouă scădere ușoară, stabilizându-se ulterior la același nivel pe parcursul ultimelor trei trimestre consecutive ale perioadei de prognoză¹. În primul trimestru de prognoză², rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație de la ținta inflației și se va menține în proximitatea țintei până la finele perioadei de prognoză. Ritmul anual al inflației de bază va urma o tendință descendentă începând cu al doilea trimestru al perioadei de prognoză, iar începând cu anul viitor va înregistra o creștere ușoară. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare va continua tendința descendentă în primele două trimestre de prognoză, iar ulterior, după creșterea de la finele anului 2026, se va diminua treptat spre sfârșitul perioadei de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate se va diminua semnificativ în primul trimestru de prognoză, iar după o majorare ușoară pe parcursul anului 2026, acesta va scădea la începutul anului viitor, stabilizându-se spre finele perioadei de prognoză. Rata anuală a prețurilor la combustibili va înregistra o valoare negativă la începutul anului 2026, ulterior, fiind pozitivă și în creștere spre sfârșitul perioadei de prognoză.

Cererea agregată va înregistra valori negative pe parcursul perioadei de prognoză, fiind determinată, în mare parte, de condițiile monetare reale restrictive până în trimestrul III 2027 și mai puțin de impulsul fiscal negativ din a doua jumătate a anului 2026 și începutul anului 2027. Cererea externă ușor pozitivă pe întreaga perioadă de prognoză va acționa în sus cererea agregată.

Condițiile monetare reale vor avea un caracter restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioadă de prognoză, cu excepția ultimului trimestru unde acestea vor fi stimulative.

Prognoza actuală a inflației, față de cea din raportul asupra inflației anterior³, a fost revizuită în sens ascendent până la finele anului curent și descendent pentru trimestrele II și III 2027. Rata anuală a inflației de bază a fost majorată la începutul anului curent și diminuată pentru restul perioadei comparabile⁴. Ritmul anual al prețurilor la produsele alimentare a fost revizuit în sens descendent în prima jumătate a anului 2026 și ascendent pentru restul perioadei comparabile. Rata anuală a prețurilor reglementate a fost majorată pentru anul curent și diminuată începând cu trimestrul I 2027. Ritmul anual al prețurilor la combustibili a fost revizuit în sens ascendent pe întreaga perioadă comparabilă, cu excepția trimestrului II 2027.

1  Trimestrul I 2026 – trimestrul IV 2027
2. Trimestrul I 2026
3. Raport asupra inflației, noiembrie 2025
4. Trimestrul I 2026 – trimestrul III 2027