Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Petru Rotaru, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Mihnea Constantinescu, viceguvernator
A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md acordă prioritate securității datelor și utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și confortul utilizatorului. Acceptarea utilizării cookie-urilor contribuie la creșterea vitezei de încărcare a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul utilizării cookie-urilor poate încetini încărcarea site-ului și poate afecta navigarea fluentă între pagini. Pentru mai multe informații, consultați Politica de utilizare a cookie-urilor.
Configurați preferințele privind cookie-urile pe categorii. Cookie-urile strict necesare nu pot fi dezactivate, deoarece sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web.
Aceste cookie-uri sunt fundamentale pentru buna funcționare a site-ului. Ele includ cookie-uri de sesiune utilizate pentru echilibrarea încărcării și pentru menținerea stării aplicației.
Cookies: cookiesession1, JSESSIONID
Aceste cookie-uri permit personalizarea funcțiilor, cum ar fi preferințele legate de dimensiunea fontului, starea interfeței și selecția versiunii desktop/mobile.
Cookies: has_js, fontCookie, statistics_time, statistics_tooltip, bnm_coins_expansion, desktop_version
Cookie-urile de acest tip ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru, colectând și raportând informații în mod anonim.
Cookies: _ga, _gid, _gat, node_stat
Aceste cookie-uri stochează preferințele legate de accesibilitate, precum dimensiunea textului, contrastul, dimensiunea cursorului și setările de animație.
Cookies: a11y_oversized_widget, a11y_animation, a11y_invert, a11y_contrast, a11y_dyslexic, a11y_cursor, a11y_factor
Raport asupra inflației nr.2, mai 2013
În trimestrul I, 2013 ritmul anual al inflației a constituit 4.4 la sută, fiind cu 0.5 puncte procentuale superior celui din trimestrul precedent. Evoluția ascendentă a acestuia a fost determinată, în cea mai mare parte, de intensificarea presiunilor din partea prețurilor alimentare generată de condițiile secetoase din anul precedent și, într-o masură mai mică, de majorarea accizelor, TVA și de deprecierea cursului nominal efectiv de schimb al monedei naționale față de valutele principalilor parteneri comerciali. Totodată, temperarea cererii și evoluția prețurilor la produsele alimentare pe plan mondial au avut un efect dezinflaționist asupra prețurilor în perioada de referință. Ritmul anual al inflației de bază în trimestrul I, 2013 a constituit 4.0 la sută, fiind cu 0.4 puncte procentuale superior celui din trimestrul precedent. Atât ritmul anual al inflației, cât și cel al inflației de bază s-au încadrat în continuare în intervalul de 5.0 la sută ± 1.5 puncte procentuale, obiectiv stabilit conform Strategiei politicii monetare pe termen mediu. Evoluția ritmului anual al IPC în trimestrul I, 2013 denotă, în principal, realizarea ipotezelor din cadrul proiecției inflației pentru trimestrul I, 2013 din Raportul asupra inflației nr. 1, 2013. Datele efective pentru perioada de referința au fost doar cu 0.2 puncte procentuale inferioare valorii anticipate anterior. În trimestrul I, 2013 ritmul anual al indicelui prețurilor producției industriale a constituit 2.2 la sută și a continuat astfel, tendința descendentă semnalată de la începutul anului 2012. Pe de altă parte, ritmul anual al prețurilor în construcții a constituit 10.6 la sută majorându-se ăstfel cu 1.9 puncte procentuale comparativ cu cel din trimestrul precedent.
Evoluția economiei mondiale, în trimestrul I, 2013, a fost contradictorie perspectivelor anunțate la sfârșitul anului 2012. Deși s-a anticipat un început de recuperare a economiei în zona euro, statisticile macroeconomice publicate pe parcursul ultimelor trei luni denotă un regres continuu al activității economice, criza bancara din Cipru amplificând și mai mult complexitatea crizei din zona euro. Economia Statelor Unite ale Americii avansează relativ lent iar soluționarea pe etape a problemelor aferente politicii fiscale în funcție de atingerea apogeului subiectului în cauza a condus la diminuarea încrederii investitorilor în consecvența pe termen lung a economiei americane. Perspectivele de creștere a economiilor emergente arată o dezvoltare relativ stabilă, aceasta preconizându-se a fi motorul avansării economiei mondiale în anul 2013.
Incertitudinile privind evoluția ulterioară a economiei mondiale sunt generate de reorientarea politicilor economice, de declinul acordării împrumuturilor în sectorul privat temperarea ritmului de creștere a economiilor sub povară măsurilor de austeritate și de recuperarea incompletă a echilibrului dintre cererea și oferta mondială. De asemenea, accelerarea ritmului de creștere ă prețurilor internaționale la materiile prime este în detrimentul reluării rapide a unui ritm robust de creștere în sectoarele afectate semnificativ de conjunctura nefastă a economiei mondiale din ultimii ani. O tendință accentuată a economiei mondiale în primele luni ale anului curent a fost reprezentată de volatilitatea puternica a parității monedelor de circulație internațională, ceea ce a creat preocupări majore privind evoluția exporturilor în economiile vizate.
După creșterile semnificative din anii 2010 și 2011, în anul 2012 dinamica anuală a PIB a intrat în teritoriu negativ, constituind minus 0.8 la sută, ca rezultat al unei evoluții nefavorabile pronunțate a sectorului agricol determinate de secetă, dar și a unui mediu extern mai puțin prielnic, în special a contractării economiei europene. În trimestrul IV, 2012 contractarea economiei a fost și mai pronunțată, astfel încât PIB s-a diminuat cu 2.5 la sută comparativ cu trimestrul IV, 2011. În anul 2012, creșterea consumului gospodariilor populației a înregistrat o valoare de doar 1.0 la sută, în contextul unei evoluții temperate a venitului disponibil al acestora, dar mai ales al contractării consumului de bunuri și servicii în natură. Consumul final al ădministrației publice a consemnat o majorare de 0.5 la sută comparativ cu anul 2011. Formarea brută de capital fix, de asemenea, a avut o dinamica modestă, majorându-se doar cu 0.4 la sută, ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru reparații capitale ale mijloacelor fixe, în timp ce investițiile capitale s-au contractat. Exporturile și importurile au înregistrat creșteri de 2.3 și, respectiv, 2.5 la sută, valori mult mai modeste decât în perioadele precedente, iar în trimestrul IV, 2012 acestea au înregistrat ritmuri negative de creștere. Valoarea adaugată aferentă agriculturii a înregistrat o reducere de 23.3 la sută, iar industria - creșteri ușoare de 0.5 la sută. Valoarea adăugată brută aferentă serviciilor a consemnat o majorare de 4.1 la suta, în cea mai mare parte datorită evoluției comerțului. În trimestrul IV, 2012, rata șomajului a constituit 5.9 la sută, fiind în diminuare comparativ cu perioada similară a anului 2011. Cu toate acestea, numarul populației ocupate a fost în scadere cu 1.0 la sută comparativ cu trimestrul IV, 2011.
În primele trei luni ale anului 2013, în cadrul a trei ședințe consecutive desfășurate pe subiectul politicii monetare, BNM a adoptat trei decizii de menținere a ratei de bază la nivelul de 4.5 la sută anual, rata plasându-se la acest prag încă din luna martie a anului 2012.
În contextul politicii monetare promovate, precum și în vederea asigurării consolidării rezervelor valutare, pe parcursul trimestrului I, 2013 BNM a intervenit pe piața valutară internă în calitate de cumpărător de valută străină. Pe parcursul perioadei analizate, volumul tranzacțiilor Băncii Naționale a Moldovei efectuate pe piața valutară interbancară contra lei moldovenești a constituit 24.21 milioane dolari SUA.
În trimestrul I, 2013 s-a înregistrat o accelerare a ritmurilor de creștere a agregatelor monetare, media trimestrială în termeni anuali constituind 25.6 la sută pentru M2 și 22.1 la sută pentru M3, fiind cu 2.9 și 3.5 puncte procentuale, respectiv, peste nivelul creșterilor din trimestrul precedent.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile licențiate, pe parcursul trimestrului I 2013, au avut o evoluție stabilă, înregistrând creșteri sau diminuări nesemnificative. La sfârșitul lunii martie 2013, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat 12.77 la sută, și la cele în valută străină - 8.20 la sută. La rândul lor, randamentele plasamentelor bancare la termen au înregistrat valori inferioare celor din trimestrul precedent atât în moneda naționala, cât și în valută străină.
Proiecția curentă plasează rata anuală a inflației IPC la nivelul de 4.1 la sută în medie pentru anul 2013, fiind inferior cu 0.5 puncte procentuale celui anticipat în cadrul Raportului asupra inflației nr. 1, 2013. Prognoza ratei medii anuale a inflației pentru 2014 a rămas neschimbată, constituind 3.7 la sută. Pe parcursul perioadei de prognoză, rata anuală a inflației se va încadra în intervalul de variație, aflându-se, totuși, preponderent la limita inferioară a acestuia. Revizuirea în descreștere a perspectivelor evoluției sectorului extern prezintă principala cauză a diminuării prognozei ratei anuale a inflației.
Ipotezele externe ale rundei de prognoză curente au la bază cele mai recente date statistice, care arată că la nivel mondial cererea continuă să fie foarte redusă, ceea ce a determinat degradarea prognozelor prețurilor la materiile prime și la resursele energetice. Economia zonei euro este în regres, recuperarea economică fiind tergiversată de urmările crizei datoriilor suverane, dar și de reprimarea creșterii economice sub povara măsurilor de austeritate. În contextul încetinirii activității economice la nivel mondial, economia Federației Ruse se confruntă cu o temperare puternică a creșterii economice. Totodată, monedele de circulație internațională prezintă o volatilitate sporită, acesta fiind încă un factor al fluctuației prețurilor la materiile prime și la resursele energetice.
Proiecția curentă anticipează o dinamică a deviației PIB negativă pentru primul trimestru de prognoză, moment după care aceasta va lua valori ușor pozitive pe tot parcursul orizontului de prognoză. Tendința de revenire a economiei spre potențial se va datora mult creării unor condiții monetare reale cu o influență stimulativă. Acestea vor avea loc atât datorită contribuției ratei reale de schimb, cât și a unui efect stimulativ al deviației negative a ratei reale a dobânzii asupra cererii agregate. Traiectoria proiectată a ratei dobânzii de politică monetară este preconizată de a exercita un efect stimulativ asupra activității economice pe întregul interval de proiecție.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare
Politica de utilizare a cookie-urilor


