Raportul asupra inflației nr. 2, 2026

Prezentarea raportului
 

Sumar

Inflația

La începutul anului curent, rata anuală a IPC a înregistrat o tendință descendentă pronunțată, odată cu disiparea efectului generat de ajustarea tarifelor la resursele energetice din luna ianuarie 2025, înregistrând valoarea de 4,85 la sută în luna ianuarie 2026 și revenind astfel în intervalul țintei inflației. Ulterior, în luna februarie 2026, rata anuală a IPC s-a situat în proximitatea țintei inflației, dar a accelerat ușor la finele trimestrului I 2026, înregistrând 5,81 la sută în luna martie 2026, ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rata medie a inflației în trimestrul I 2026 a fost semnificativ inferioară celei din trimestrul precedent. În același timp, rata anuală a inflației a fost ușor superioară valorii anticipate în Raportul asupra inflației, februarie 2026. Pe parcursul trimestrului I 2026, conform estimărilor, cererea internă a continuat să exercite un efect dezinflaționist asupra prețurilor. Tendința ascendentă a prețurilor a fost susținută de incidența unor șocuri sectoriale adverse. Majorarea prețurilor la resursele energetice, efectele de runda a doua din partea acestora, precum și alte dezechilibre din partea ofertei vor susține creșterea inflației în perioada următoare. Cererea internă dezinflaționistă va atenua parțial acest impact. Modalitatea de ajustare a tarifelor, precum și situația tensionată în regiune și riscurile escaladării acesteia mențin incertitudinea pronunțată aferentă prognozei inflației.

Mediul extern

În primul trimestru al anului 2026, mediul extern a fost definit printr-o accentuare cumulativă a riscurilor geopolitice și macroeconomice, care s-au transmis rapid asupra resurselor energetice, inflației, stabilității financiare la nivel global, pe fondul continuării războiului din Ucraina, al diminuării cooperării multilaterale și al amplificării conflictului din Orientul Mijlociu. Războiul din Orientul Mijlociu a intensificat riscurile de perturbare a sistemelor energetice și agroalimentare globale. Prin Strâmtoarea Ormuz sunt transportate, în mod normal, 20 la sută din petrolul și gazele naturale lichefiate și până la 30 la sută din fertilizanții comercializați la nivel internațional. Închiderea strâmtorii a provocat un șoc energetic fără precedent, amenințând atât stabilitatea economică, cât și securitatea alimentară la nivel global. Piața petrolieră a cunoscut una dintre cele mai pronunțate episoade de volatilitate din ultimele decenii, prețul petrolului Brent a consemnat o creștere de 59 la sută în luna martie, una dintre cele mai mari creșteri înregistrate în ultimele decenii. Tensiunile din Orientul Mijlociu s-au transmis rapid și pe piața gazelor naturale din Europa. În luna martie 2026, cotațiile Dutch TTF au crescut brusc pe fondul perturbării exporturilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar și din alte state din Golful Piersic. Prețul aurului a scăzut cu 17 la sută în martie, fiind pe cale să înregistreze cea mai slabă performanță lunară începând cu februarie 1983, într-o perioadă marcată de cel mai grav conflict din Orientul Mijlociu și de un puternic șoc energetic global din ultimele decenii. Presiunile inflaționiste cauzate de scumpirea produselor energetice au schimbat așteptările piețelor, băncile centrale considerate anterior că vor menține sau vor reduce în continuare ratele dobânzilor de politică monetară sunt acum prognozate să le majoreze ușor pe parcursul anului. În luna martie, indicele dolarului american (DXY) a crescut cu peste 2 la sută față de media înregistrată în luna precedentă, susținut de statutul de activ de refugiu al dolarului SUA, iar moneda unică europeană a marcat cea mai mare scădere lunară din iulie 2025. În contextul șocurilor energetice din februarie-martie 2026, economia europeană a înregistrat o creștere moderată și dezechilibrată. Economia zonei euro a fost afectată de cererea externă slabă, de costurile energetice ridicate și de incertitudinea geopolitică. În același timp, războiul din Ucraina continuă, fără progrese în plan diplomatic. Atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice s-au intensificat periodic, menținând presiuni asupra fluxurilor comerciale regionale și asupra securității energetice europene.

Economia

În trimestrul IV 2025, dinamica anuală a PIB s-a temperat, după accelerarea din trimestrul III 2025. În acest fel, în perioada octombrie-decembrie 2025, PIB s-a majorat cu 3,6 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2024. Creșterea economiei în trimestrul IV 2025 comparativ cu trimestrul IV 2024 a fost determinată, preponderent, de impactul pozitiv din partea cererii interne, atât din partea populației, în contextul creșterii veniturilor în termeni reali, cât și din partea agenților economici. Cererea externă netă a atenuat parțial acest efect. Totodată, merită a fi menționat impactul pozitiv asupra dinamicii PIB din partea sectoarelor „agricultură, silvicultură și pescuit”, „industrie”, în special din partea sectorului „informații și comunicații”. Contribuții pozitive de magnitudine mai redusă au fost determinate de sectoarele „construcții”, „învățământ” și „administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii”. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o contractare de 0,6 la sută a PIB comparativ cu trimestrul III 2025. În anul 2025, PIB a fost cu 2,4 la sută superior comparativ cu anul 2024.

Politica monetară

În trimestrul I 2026, lichiditatea excesivă a însumat 5,2 miliarde lei, fiind în creștere față de trimestrul IV 2025 cu 0,7 miliarde lei.

În această perioadă, agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 13,7 la sută anual. Contribuția principală fiind din partea soldului depozitelor în moneda națională.

Pe parcursul trimestrului I 2026, au avut loc două ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. Ca urmare a evaluării balanței riscurilor interne și externe și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședințele din 5 februarie și 19 martie 2026, a hotărât menținerea ratei de bază la nivelul de 5,0 la sută (nivel stabilit la 11 decembrie 2025). Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă a fost diminuată de la 20,0 la sută la 18,0 la sută din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă – de la 29,0 la sută la 26,0 la sută din baza de calcul.

Aceste măsuri au fost adoptate în contextul propagării efectelor deciziilor de politică monetară anterioare, având în vedere decalajele aferente transmisiei acestora, și al unor turbulențe majore pe plan internațional cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, cu impact asupra cotațiilor internaționale la resursele energetice, care au atins un nivel ridicat și pot afecta activitatea economică globală, cu efecte negative asupra procesului inflaționist pe plan mondial.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis prin vot unanim, în cadrul ședinței din 7 mai curent, stabilirea ratei de bază la nivelul de 6,50 la sută anual. Concomitent, au fost stabilite ratele la creditele overnight la nivelul de 8,50 la sută anual, la depozitele overnight – 4,50 la sută anual și la operațiunile repo – 6,75 la sută anual. De asemenea, a fost menținută norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă, la nivelul de 18,0 la sută și 26,0 la sută, respectiv.

Măsurile de politică monetară cu caracter restrictiv au fost inițiate în vederea atenuării presiunilor inflaționiste, a efectelor de runda a doua de la șocurile de ofertă, ancorării așteptărilor inflaționiste și realizării obiectivului fundamental al BNM pe termen mediu.

În trimestrul I 2026, pe segmentul monedei naționale, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate a înregistrat o tendință descendentă, iar cea la depozitele la termen și-a continuat trendul crescător sub impactul măsurilor anterioare de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la credite a constituit 9,06 la sută, în descreștere cu 0,06 puncte procentuale, iar cea la depozite – 5,11 la sută, în creștere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul IV 2025.

Ratele medii ale dobânzilor aferente soldului la creditele în moneda națională s-au diminuat, comparativ cu trimestrul IV 2025, cu 0,08 puncte procentuale, până la nivelul de 9,07 la sută, iar la depozitele la termen au crescut cu 0,22 puncte procentuale, până la nivelul de 4,91 la sută.

Proiecția inflației pe termen mediu

În mai puțin de un an de la intensificarea tensiunilor comerciale, ca urmare a impunerii tarifelor vamale de către SUA, reziliența economiei globale este testată de războiul din Orientul Mijlociu. FMI estimează că accelerarea economică globală va încetini la 3,1 la sută în 2026 și la 3,2 la sută în 2027. Totodată, se preconizează că inflația globală va crește nesemnificativ în 2026, înainte de a-și relua declinul în 2027. Se așteaptă ca încetinirea dinamicii pozitive a economiei și creșterea inflației să fie mai pronunțate în economiile emergente și în curs de dezvoltare¹. Perspectivele pentru anul 2026 ale zonei euro au fost revizuite în sens negativ de către mai multe instituții internaționale, în special din cauza șocului energetic nou apărut și a riscurilor combinate de stagnare economică și inflație ridicată. În acest context, băncile centrale au devenit mai prudente în privința continuării ciclurilor de relaxare monetară. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, se preconizează că ritmul de creștere economică în zona euro va scădea de la 1,4 la sută în 2025 la 0,8 la sută în 2026, pe fondul impactului negativ al creșterii prețurilor la energie asupra activității economice, urmând să crească la 1,2 la sută în 2027². Se anticipează că efectele nefavorabile ale războiului asupra economiei mondiale vor fi determinate, cu precădere, de majorarea pronunțată a prețurilor materiilor prime energetice. Fiecare creștere bruscă a prețului petrolului sporește semnificativ valoarea economică și strategică a biocombustibililor și transmite pe piețele de materii prime agricole nu doar volatilitate, ci și presiuni de creștere a prețurilor, consolidând legătura dintre riscul geopolitic, sistemele alimentare-energetice și presiunile inflaționiste globale. Securitatea alimentară riscă să fie compromisă, deoarece perturbările piețelor de îngrășăminte înainte de sezonul de semănat pot provoca o creștere semnificativă a prețurilor la produsele alimentare. Decizia Curții Supreme a SUA prin care au fost diminuate o serie de taxe vamale, impuse de președintele Donald Trump, sprijină într-o oarecare măsură expansiunea economică mondială, însă incertitudinile privind comerțul internațional rămân ridicate. Evoluția prețurilor la țițeiul Brent și la gazele naturale (Dutch TTF) constituie un factor determinant pentru perspectivele sectorului energetic. Cotațiile Brent reflectă echilibrul dintre deciziile de producție ale OPEC+, riscurile geopolitice și dinamica cererii globale, influențând direct costurile combustibililor. În ansamblu, interacțiunea dintre prețurile Brent și Dutch TTF influențează costurile de producție, politicile tarifare și deciziile de investiții, conturând un mediu energetic caracterizat prin incertitudine, dar și de o tranziție către un nou echilibru structural al pieței energetice.

Rata anuală a inflației va avea o tendință ascendentă pe parcursul anului curent, iar ulterior va înregistra o tendință descendentă până la sfârșitul perioadei de prognoză³. În trimestrul II 2026, rata anuală a inflației se va plasa la limita superioară a intervalului de variație de la țintă, iar începând cu trimestrul următor va depăși limita superioară a intervalului pentru trei trimestre consecutive, ulterior, din trimestrul II 2027 va reveni și se va menține în limitele intervalului până la sfârșitul perioadei de prognoză. Valoarea maximă va fi înregistrată la sfârșitul anului curent, iar valoarea minimă la finele anului 2027 și începutul anului 2028. Ritmul anual al inflației de bază va avea o tendință ușor ascendentă până la mijlocul anului viitor, ulterior va avea o tendință lentă de diminuare până la sfârșitul perioadei de prognoză. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare va avea o tendință ușor în creștere până la finele anului curent, după care până la sfârșitul perioadei de prognoză, va înregistra o tendință în descreștere. Rata anuală a prețurilor reglementate va crește considerabil în a doua jumătate a anului curent, după care va avea o traiectorie ușor în diminuare în prima jumătate a anului viitor, urmată de o diminuare accentuată în a doua jumătate a anului viitor. Rata anuală a prețurilor la combustibili va avea o tendință puternic ascendentă în trimestrul II 2026, după care va contura o traiectorie în diminuare până la mijlocul anului viitor și va înregistra valori negative în trimestrele II și III 2027, iar ulterior va crește ușor până la sfârșitul perioadei de prognoză.

Cererea agregată va fi, în general, slabă și în diminuare până la începutul anului viitor și ulterior în recuperare, deși marginal, până la finele perioadei de prognoză.

Condițiile monetare reale vor avea un caracter restrictiv asupra cererii agregate pentru întreaga perioadă de prognoză.

Prognoza actuală a inflației, față de cea din raportul asupra inflației anterior⁴, a fost revizuită în creștere pentru întreaga perioadă comparabilă⁵, cu excepția trimestrului IV 2027 când a fost revizuită nesemnificativ în descreștere. Prognoza actuală a ritmului anual al inflației de bază a fost revăzută în sens ascendent pe întreaga perioadă comparabilă. Ritmul anual al prețurilor la produsele alimentare a fost revăzut în sens ascendent până în trimestrul III 2026 și descendent pe parcursul anului viitor. Prognoza actuală a ratei anuale a prețurilor reglementate a fost revizuită în sens descendent în trimestrul II 2026 și în sens ascendent începând din a doua jumătate a anului curent și până la finele perioadei comparabile. Prognoza ritmului anual al prețurilor la combustibili a fost majorată semnificativ până la începutul anului viitor și revizuită în sens descendent ulterior, până la sfârșitul perioadei comparabile.

1. International Monetary Fund. Global Economy in the Shadow of War. Online (aprilie 2026). Disponibil: https://www.imf.org/en/publications/weo/issues/2026/04/14/world-economic...

2. Organisation for Economic Cooperation and Development. OECD Economic Outlook, Interim Report March 2026. Online (26 martie 2026). Disponibil: https://www.oecd.org/en/publications/oecd-economic-outlook-interim-repor...

3. Trimestrul II 2026 – trimestrul I 2028

4. Raport asupra inflației, februarie 2026

5. Trimestrul II 2026 – trimestrul IV 2027